Numai 10.000 de doze anti-Covid vor sosi în România între Crăciun şi Anul Nou. Mult mai puţin decât numărul porcilor care se vor tăia de Crăciun. Numai în judeţul Satu Mare se estimează că de Crăciun vor fi tăiaţi peste 32.000 de porci.
Pentru prima oară în cine ştie câţi zeci de ani, poate şi sute, în preajma Sfintei Sărbători a Naşterii Domnului se vorbeşte mai mult despre coronavirus decât despre tradiţii, despre sărbători, despre pregătirile de Crăciun.
Asta înseamnă că parcurgem o perioadă cu adevărat specială.
În timpul primului război mondial a rămas în istorie amintirea soldaţilor inamici care în noaptea de Ajun şi-au trimis daruri unii altora. Armele au tăcut în faţa credinţei.
Ce se întâmplă acum? În jurul cui se adună oamenii? În jurul vaccinului anti-Covid. Poate ţările în care deja încep vaccinările vor trimite spre ţările care încă nu au acces la vaccin câteva mii de doze care lor le prisosesc.
Slabe speranţe. Pandemia a distrus şi solidaritatea dintre oameni. La rândul lor, partidele nu au înţeles că lumea traversează o perioadă sumbră din existenţa ei şi ar trebui să se comporte în consecinţă, cu mai multă responsabilitate.
Să zicem că până la urmă se va ajunge la o înţelegere şi România va avea un guvern. Există însă şi alt gen de solidaritate care nu depinde de culoarea guvernelor. Vorbeam despre porcul de Crăciun. Îşi poate cumpăra un salariat intrat în şomaj tehnic un porc de Crăciun? Dar un angajat cu salariul minim pe economie îşi poate permite un purceluş?
Să socotim însă câţi porci de Crăciun şi-ar putea cumpăra un cetăţean „special” care are o pensie specială de 20.000, de 30.000 de lei sau chiar mai mare. O turmă întreagă.
Despre acest gen de solidaritate vorbim. Scriitorul Charles Dickens este cel care a scris printre primii despre solidaritatea dintre cei săraci şi cei bogaţi care se manifestă de Crăciun şi a impus imaginea Crăciunului aşa cum este şi azi.
Se zice că după pandemie se va „reseta” lumea. Nu cumva ar trebui să se „reseteze” chiar în timpul pandemiei? Schimbarea de care se tot vorbeşte ar trebui să înceapă de sus în jos. La fel cum s-au format statele puternice, de sus în jos, de la un lider puternic spre popor.
Urmărind fără patimă modul cum se poartă negocierile între partide, modul în care se comportă liderii partidelor nu s-ar putea spune că lucrează sub presiunea crizei sanitare pe cale de a se transforma în criză economică.
Dacă în apariţiile publice politicienii nu ar purta măşti nu s-ar observa că perioada prin care trecem este una cu totul specială, că omenirea trăieşte sub teroarea fricii de moarte.
Până şi opoziţia a lăsat-o mai moale cu avertismentele adresate guvernului. Cei care au pierdut, ca de exemplu Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu au dispărut cu totul de pe ecrane. Toată lumea stă cu ochii la echipele de negociatori. Se face sau nu se face o coaliţie de guvernare de dreapta? Se mai flexibilizează poziţiile? De ce USR nu-l mai vrea pe Ludovic Orban premier? Cu ce i-a supărat preşedintele PNL? Simt în el un adversar periculos pentru evoluţia USR? Sunt multe necunoscute şi de o parte şi de alta. Până la urmă cum va fi folosit noul partid AUR care are zece procente în parlament?
Cine va folosi voturile novicilor ajunşi în parlament direct din stradă, fără cea mai mică experienţă politică?
Dar cetăţeanul de rând îşi vede de treabă. Îşi taie porcul de Crăciun dacă îl are, se întreabă cum va ajunge vaccinul şi la el, la familia lui, în comunitatea lui.
Cu sau fără guverne, lumea merge mai departe. Depinde spre ce se îndreaptă, cum şi cine îi netezeşte drumul cel bun. Deocamdată partidele par să nu mai ţină seama de alegători. Electoratul şi-a spus punctul de vedere, voturile s-au numărat, de aici înainte este treaba partidelor ce fac.
Aşa par să se întâmple lucrurile. Nici primarii, preşedinţii de consilii judeţene nou aleşi sau reconfirmaţi în funcţii nu mai simt nevoia să se mai uite şi la popor, la cei ce i-au votat.
De aici, din cauza acestei atitudini, din cauza aroganţei pe care o afişează liderii politici provine lehamitea faţă de clasa politică.
Peste 60% dintre alegători nu votează. Partidele care vor foma coaliţia de guvernare, fie că va fi de dreapta sau de stânga, au fost votate de circa 20-23% din cetăţenii cu drept de vot. Aceasta este realitatea şi trebuie luată în considerare.
Ce ne spune statistica? Într-un judeţ ca Satu Mare numărul porcilor care se taie de Crăciun, în jur de 32.000, este mai mare decât numărul de voturi cu care a intrat în parlament oricare din deputaţii şi senatorii de Satu Mare. Sigur, este doar o metaforă bazată pe cifre concrete, dar până la urmă statistica trece, politicienii rămân. Sau invers.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Satu-Mare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu