Dacă duminica ce vine ar fi alegeri prezidențiale, Iohannis ar trebui să se ducă la sașii lui din Germania. Românii nu l-ar ierta. Harta noilor rezultate ale recentelor alegeri parlamentare ne arată că românii au sancționat un președinte care și-a lipit cămașa de un singur partid, care face propagandă deșănțată pentru PNL, când el este ales ca președinte al tuturor românilor.
Trist este altceva că, sancționându-l pe Iohannis, prin locul doi obținut de PNL, au revenit la putere, chiar dacă pe o muchie șubredă, PSD-ul, perceput ca pleava societății, corupții și sărăcimea, două extreme ale României, pe când clasa de mijloc este tot mai vitregită de intrigările, de neînțelegerile dintre PNL și cei care se scaldă într-un PLUS-ism derizoriu.
Sancțiunea acestui delir pandemic a fost dată prin alegerea unui nou partid, AUR, în parlament. Celebrii noștiri analiști politici tot taxează acest partid ca extremist de dreapta, neo-fascist și neo-legionar. Dacă s-ar uita în istorie, ar vedea că legionarii au venit la putere pe fondul haosului creat de PNL, peneliștii acelui timp. Acum haosul a fost creat tot de PNL, pe fondul căruia a apărut opțiunea românilor pentru AUR. Dar știrile arată că aur-iștii sunt ultrași, adică suporteri sportivi ai naționalei de fotbal. Asta chiar că este ceva unic în istorie!
Tot pandemia, săraca! Neavând voie să meargă pe stadioane, ultrașii și-au zis hai să mergem la vot, să intrăm în parlament, dar să nu facă stadion din el! Și să nu facă galerie pentru mitomanie, să nu spună, noi centrăm, tot noi dăm cu capul!
Sigur, doar cu sportivii se mai poate face performanță sau măcar o competiție bună. E limpede că avem o clasă politică îmbătrânită, departe de a fi sportivă, atletică. E nevoie de mișcare, de împrospătare. De potență. Iar AUR înseamnă Alianța pentru Unirea Românilor! De când Unirea este asimilată cu extremismul?! Atât de dezuniți am ajuns, de trădători, dacă patriotismul sau românismul este taxat ca extremist?
Nu știu, nu iau apărarea lui AUR, ci a patriotismului. AUR pledează pentru unire românilor de pretutindeni, pentru România Mare, e un drum bun.
E adevărat, procentul este doar de 9 %. Un pas mic pentru om, dar uriaș pentru țară, ar zice Neil Armstrong. Nu știu nimic despre acest partid. N-or fi în el eroi, n-or fi viteji ca Mihai Viteazu sau Avram Iancu, dar acest partid pledează pentru Unire. Deci nu este un partid extremist, este un partid unionist. Vrea ce nu vrea Iohannis, care a divizat România. Vrea ce nu vrea Hunor, care blamează intrarea unui partid extremist în parlament. Vrea ce nu vrea Ciolacu, acest inconștient care nu înțelege că e pătat definitiv. Ce român adevărat ar vota cu un partid condus de un trădător, care a pledat pentru desprinderea unui ținut românesc („ținutul secuiesc”) din trupul țării? El este la fel de pecetluit ca trădător ca și Ponta, care trebuia arestat de mult, de când a fost deconspirat ca plagiator și informator! Acum a făcut valuri de nedescris să fie ales, dar a fost respins. Sper să înțeleagă lecția, sper ca marele Bombonel să și-l retragă din ring pe „micul Tătărăscu”. Ei vor să rămână în istorie. Vor rămâne cu aceste pete de neșters. E valabil și pentru Băsescu, și pentru Tăriceanu. Au ajuns epave, nu știu să piardă, nu au știut să iese demni din politică. Și au acumulat ură. O ură de nedescris. Și vor mai face multe valuri, vor fi încă pistoane ale răului.
Multe se uită, poporul multe iartă, dar nu și pe trădători.
Problema este că noile alegeri ne oferă o hartă a dezunirii românilor. De fapt, a celor care au votat, 31 la sută din populație. Dar nimeni nu se întreabă, de unde absenteismul masiv, care e lecția supremă dată partidelor, mulgătorilor de profit. Semnificativ e faptul că 69 la sută dintre alegători nu au avut nici un motiv bun sa iasă din casă, să meargă la urne. Nu a reieșit din aceste alegeri nici un fel de soluție pentru țară, ci tot aceeași orientare spre… descurcăreală!
Dar dacă AUR avea un discurs ca al lui Cuza la Unirea Principatelor, sigur cei 69 la sută ar fi mers la vot, i-ar fi votat. Sau trebuia să aibă un Trump, cel cu discursurile inițiale, cu „Make America great again”. Dar mai bun era un Vadim. Cu un Vadim în față, altul era scorul. și ar fi spus „Make Romania great again”! Căci și ei pledează pentru România Mare. Vor avea de înfruntat toate păcatele „democraților”, care îi vor împroșca cu noroi. Deja se scrie că în fruntea lor se află persoane cu cazier și anti-botniță. Însă viitorul nu e negru pentru ei. Trebuie numai să le explice oamenilor că nu sunt extemişti, ci centriști, gold, unioniști. Ei au spus că cer suspendarea din funcție a lui Iohannis. Au pus punctul pe i. Oare Iohannis va înțelege ceva din lecția acestui vot? O să iasă o altă circăreală, fiindcă anterior s-a mai cerut suspendarea lui Băsescu și unde s-a ajuns? La suspendatul suspendat, la caricatură. Apoi au spus că udemeriștii nu au ce căuta în parlament. Fără personalități, fără valori, se vor duce, vor fi confiscați repede de alți „șmecheri” care nu se lasă, care se agață disperați de voturi ca țiganul la mal, voiam să spun ca Băsescu.
Au fost niște alegeri „moi”, care au mai echilibrat balanța, pe măsura puterii de reprezentare a alegătorilor. Probema e ce facem cu cei 69 la sută dintre alegători, care prin dreptul lor de a nu vota, au condamnat politica urâtă care se face la București. Alegeri caricaturale. Inconsistente. Care au generat noi dezbinări dacă s-a ajuns ca în anul 2020 să se voteze pentru unirea românilor!
Absenteismul este o lecție pentru clasa politică. Milioane de tineri nu au fost la vot! Ei stau cu fața tot spre occident. Diaspora îi cheamă. Pe acest drum toți pierdem. Au fost niște alegeri care au arătat slăbiciunile partidelor. Clasa politică a pierdut alegerile. Nimeni nu a câștigat. Toți au pierdut. Și mai ales a pierdut cultura. Acest cuvânt a devenit tabu pentru politicieni. Și oricât de prețios ar fi aur-ul, fără cultură nu se poate face unire. Cultura face unirea. Ea e fermentul patriotic, care ajută la identitatea României. Partidele au avut o șansa mare ca să conducă România, dar ele vor conduce doar camarila, proprii simpatizanți, care s-au votat între ei. Această grupare de 31 la sută din jurul partidelor, nu reprezintă România. Nu reprezintă tineretul ei. Nu reprezintă diaspora. Absenteismul a sancționat aceste alegeri. Deja a început circul, cu demisii și regrupări. De felul cum se va face politică, depinde și calitatea viitoarelor alegeri. 69 la sută dintre votanții țării s-au întrebat, precum Cetățeanul turmentat odinioară: Eu cu cine votez? De ce să mă duc la vot, n-am cu cine vota!? Mă uit pe fereastră. Nu mai văd cerul, nu mai văd soarele. E o pâclă deasă. Viitorul este în ceață.
Grid Modorcea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu