Patru ani am scăpat de campaniile electorale!

 

Campania electorală s-a terminat. Cine a avut ceva de spus, a spus. Fie la puţinele întâlniri faţă-n faţă cu alegătorii, fie în emisiunile de la televizor, fie în ziare. Desigur, nu trebuie uitat mediul online. Figurile candidaţilor, frumoase, zâmbitoare, încruntate, retuşate sau neretuşate, au invadat site-urile mai mult sau mai puţin obscure. Am întâlnit chipuri însoţite de slogane pe cărţi în format PDF, alături de texte biblice şi îndemnuri de a-ţi îmbunătăţi performanţele sexuale. Ce să facem, universul internetului este vast, practic fără sfârşit, şi un mic îndemn la vot nu înseamnă mai nimic pe lângă ofertele comerciale de o complexitate covârşitoare.

Dacă a fost sau nu eficientă campania electorală se va vedea după votul de duminică. În ce măsură s-au lăsat alegătorii convinşi să voteze un anumit partid, anumiţi candidaţi, se va vedea, de asemenea, după numărarea buletinelor de vot. Sondaje au fost puţine şi neconcludente.

Scandaluri, în mod neaşteptat, au fost puţine şi nesemnificative. Spre deosebire de alte campanii, nu s-a observat să fi intervenit nici instituţiile de forţă, DNA şi SRI. Mass media nu a demarat anchete partizane ca altădată.

Bătăi, conflicte deschise între echipele de campanie şi susţinători nu s-au înregistrat. Am fi tentaţi să afirmăm că a fost o campanie liniştită, civilizată. Dar cei direct implicaţi, candidaţi şi echipe de susţinători, ne-ar putea contrazice. Au fost şi atacuri nepermis de dure, mai ales în mediul online. Din cauza supraaglomerării de ştiri, mesaje, comentarii, atacurile s-au disipat, au fost anihilate de suprapunerea de ştiri calde peste alte ştiri deja răcite, depăşite.

Un alt element de noutate a fost neimplicarea bisericilor. Restricţiile impuse de guvern, i-au lăsat pe preoţi fără enoriaşi. Cui să le recomande, mai mult sau mai puţin subtil, cu cine să voteze?

Celor câteva zeci de persoane răsfirate prin sfintele lăcaşuri, cu măştile pe feţe? Să nu uităm vechile spectacole în centrele oraşelor, pe stadioane, în cartiere. Artiştii au şomat. Nu le-a picat un ban în plus câştigat cinstit ca în timpul altor campanii electorale.

Nu se poate spune că firmele specializate au realizat video-clipuri spectaculoase. Partidele s-au zgârcit şi aici. Doar partidele mai mici şi-au comandat clipuri publicitare, parcă venite din vremurile de glorie de altădată. Efectul electoral se va vedea duminică. Campania electorală ce tocmai se termină este ca războiul de 30 de ani, care, în realitate, s-a purtat cu intermitenţe.

Întâmplarea face ca să treacă 30 de ani de la căderea regimului comunist şi instalarea democraţiei.

Alegeri libere, democraţie participativă, pluralism politic. Mai mult de atât nu se poate. S-ar putea umbla puţin la forme, dar fondul este sănătos, comparabil cu democraţiile tradiţionale.

Putem sta faţă-n faţă cu americanii care tocmai şi-au ales preşedintele, dar au apărut suspiciuni de fraudare a alegerilor. Desigur, trebuie ţinut seama de temperamentul candidatului care a pierdut. În peisajul politic românesc nu avem un personaj ca Donald Trump.

Ar fi fost Corneliu Vadim Tudor, dar Domnul l-a luat la el înainte de a ajunge preşedintele României. Fără personalităţi explozive, furtunoase, campaniile electorale sunt relativ liniştite, chiar plictisitoare.

Niciun politician, candidat sau susţinător al unui partid, nu a spart ecranele televizoarelor.

Nu au apărut nici măcar figuri de impetuozitatea unui Traian Băsescu, Adrian Năstase, Victor Ponta, Mihai Răzvan Ungureanu, Mircea Geoană, subtili ca Liviu Dragnea, Viorel Hrebenciuc, Valeriu Stoica.

Partidele şi candidaţii campaniei electorale care s-a terminat au jucat la categoria mijlocie mică, la pană şi cocoş. Arbitrii, să zicem casele de sondare şi mass media, au lăsat jucătorii să se bată după propriile reguli, fără să-i sancţioneze. Mass media a lăsat jocul să continue chiar şi când unii jucători erau în ofsaid clar.

Patru ani am scăpat de campaniile electorale. Dar ce alegeri vor fi în 2024: în mai algeri europarlamentare, urmate de alegeri locale, de alegerile parlamentare şi de cele prezidenţiale.

Deci patru rânduri de alegeri într-un singur an.

Până atunci, pace, prietenie şi pandemie.

 

Autor: Dumitru PĂCURARU

Sursa: Informația zilei Maramureș