Ca să facem o comparaţie care ne dă frisoane, este ca
şi cum fiecare din vaccinurile anti-Covid ar avea o rată de vindecare de zero
la sută.
Excluzând perioada 1990-1996 când partidul lui Ion
Iliescu a guvernat singur, după alegerile din 1996 CDR s-a spart, apoi după
alegerile din 2004 Alianţa DA s-a destrămat, scurta alianţă PDL-PSD a ţinut mai
puţin de nouă luni, USL s-a spart. Până şi alianţa PSD cu micul ALDE nu a mers
până la capăt.
Partidele şi o parte din persoanele care formează
actuala coaliţie de guvernare au făcut parte din formaţiunile care au înfiinţat
şi au desfiinţat coaliţiile de guvernare mai sus pomenite.
Dacă niciodată nu a funcţionat până la capăt o
alianţă politică, coaliţie, se pune întrebarea de ce partidele recurg la
aceeaşi soluţie? Răspunsul este simplu: pentru că niciun partid nu reuşeşte să
obţină rezultate care să-i permită să guverneze singur. De asemenea, niciunul
din partide nu acceptă alegeri anticipate care, cel puţin teoretic, i-ar
permite să obţină peste 50% din voturi. De exemplu, PD cerea alegeri anticipate
la sfârşitul anului 2005 şi începutul anului 2006, după ce sondajele arătau că
partidul lui Băsescu a trecut peste PNL.
Desigur, PNL s-a opus şi drept urmare PD a fost scos
de la guvernare, premierul Tăriceanu făcând o înţelegere cu PSD pentru o
susţinere din umbră.
Cu care din fostele coaliţii are actuala coaliţie de
guvernare PNL-USR PLUS-UDMR cele mai multe asemănări? Cu toate. Aşa cum se
comportă acum USR PLUS faţă de partidul care deţine funcţia de prim ministru
s-a comportat PNL faţă de PN|CD după alegerile din 1996.
PNL nu accepta să fie „vioara a doua”. Rezultatul?
CDR s-a spart, iar cele două partide certăreţe PNŢCD şi PNL au pierdut
alegerile din anul 2000. Principalul partid de guvernare, PNŢCD, nici nu a
intrat în parlament. De atunci nu şi-a mai revenit.
Aceeaşi atitudine ofensivă, războinică, a avut-o PD
faţă de PNL după alegerile din 2004. De data aceasta partidul de pe locul doi,
PD, transformat în PDL, a acâştigat alegerile din 2008, dar perioada de glorie
nu a ţinut prea mult, partidul pierzând numele. S-a salvat fuzionând cu vechiul
partener şi adversar, formând „marele PNL”. Atât de mare s-a dovedit încât a
pierdut algerile din 2016. Asta după ce PNL se încrucişase cu PSD, câştigând
sub sigla USL alegerile din 2012.
Scurta istorie a coaliţiilor de guvernare nu este
deloc glorioasă. Toate au sfârşit într-o ţiganiadă politică, mai rău ca nunta
ţigănească imaginată de Ion Budai Ideleanu.
Şansele de supravieţuire a actualei coaliţii nu pot
fi altele decât ale fostelor coaliţii. Mai devreme sau mai târziu, coaliţia
PNL-USR PLUS-UDMR îşi va da obştescul sfârşit. O va ţine mai mult în viaţă
pandemia.
Când apare o criză sunt invocate înalte raţiuni de
stat, interesul naţional, pericolul de a arunca ţara în haos etc.
Pare cinic, dar, în mod paradoxal, cu cât va dura
pandemia mai mult cu atât va dura mai mult coaliţia de guvernare.
Ca orice ulcior care este dus de prea multe ori la
izvor de persoane uşor ameţite, (mai corect ar fi să se spună că ulciorul este
dus la pivniţă, după vin), până la urmă coaliţia PNL-USR PLUS-UDMR se va
sparge. Este doar o chestiune de timp. Până atunci fiecare formaţiune
componentă urmăreşte să câştige cât mai mult. USR PLUS urmăreşte să-şi
întărească structurile teritoriale pentru a depăşi PNL la viitoarele alegeri.
UDMR, ca în toate guvernările la care a participat, profită de ocazie pentru a
finanţa proiecte din fonduri guvernamentale în judeţele cu populaţie maghiară.
PNL, ca orice fost principal partid de guvernare, va suporta toate costurile
guvernării.
La alegerile din 2024 nu se va mai putea bucura de
aportul preşedintelui Iohannis, care nu va mai putea candida. Are PNL o figură
publică, o personalitate capabilă să câştige alegerile prezidenţiale din 2024?
Împotriva cui se îndreaptă protestele de stradă?
Împotriva PNL? Cine suportă, şi va suporta în continuare, cea mai puternică
erodare la guvernare? Cine altcineva decât PNL, ca principal partid de
guvernare.
Viitorul este sumbru, în ordine, în primul rând
pentru PNL, în al doilea rând pentru USR PLUS şi abia la urmă, pentru UDMR. Ce
pericol se poate întrevedea în cazul UDMR? Neatingerea pragului electoral la
alegerile parlamentare din 2024.
UDMR trece pragul electoral de 5% datorită
electoratului din judeţul Satu Mare şi Bihor. Ilie Bolojan devine cel mai
periculos personaj politic pentru UDMR după ce a câştigat la scor alegerile
locale în judeţul Bihor. Deja se văd modalităţile de guvernare ale coaliţiei.
Relaţiile dintre penelişti şi userişti sunt tot mai tensionate, pline de ură şi
dispreţ reciproc.
Demiterea unui ministru fiind tratată ca o chestiune
de onoare, nu de profesionalism, o eventuală remaniere, sunt în discuţie doi
miniştri USR PLUS, va aşeza coaliţia pe un butoi cu pulbere.
Ce argumente vor aduce liderii USR-PLUS în apărarea
ministrului Voiculescu de la Sănătate şi a ministrului Drulă de la
Transporturi?
Pentru că în interiorul unei coaliţii cea mai bună
apărare este atacul, nu vor aduce argumente, ci vor cere paritate la remanieri,
evident a unor miniştri PNL.
Autor:
Dumitru Păcuraru
Sursa:
Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu