Cică... ,,Spune ceva despre aceste fotografii!"... Clar! Clar că voi spune.... Participant la ședința de Cenaclu literar la Asociația Scriitorilor Baia Mare (președinte Florica BUD) - prima întâlnire cenaclieră din acest an, 2020, am avut parte de o mare bucurie. Și marea bucurie este reușita în volum a domnului prof. IOAN POTOP, știind că de anul trecut (2019), își pregătește această apariție editorială. Este vorba despre volumul de versuri DORUL, LIANTUL IUBIRII, apărut la Editura Enesis, Baia Mare, 2019, ISBN 978-606-8819-27-3, pag.134, cu o PREFAȚĂ - lirica lui Ioan Potop, semnată de Ion BĂLU și cu o POSTFAȚĂ - EROS, CREDINȚĂ, ADEVĂR - a cunoscutei prof . Daniela SITAR-TĂUT. ,,Ioan Potop s-a oprit, direct sau evaziv, la una din temele esențiale, caracteristice poeziei de totdeauna. În noul volum, numeroase poeme sunt grupate, direct sau indirect, în simbolistica pluridimensională a mierii, substantiv distinct în universul poeziei universale de totdeauna", (pag. 5). În prefață, I. Bălu, face referire la ,,Valențele simbolice ale mierii", ,,Poezia de dragoste", ,,Complexitatea vieții interioare" și ,,Vremelnicia făpturii umane". Dorul lui Ioan Potop îmbracă diferite ipostaze - în vis, în zbor (pag. 32), iubitor, dor încărcat-reîncărcat, întrupat, suspendat (pag. 48), ba chiar este o pasăre albastră (pag. 15). Locul dorului este unde nici nu te astepti:survolează prin vis (pag.14), dorul zburător (pag. 21), îl găsim în izvorul votării (pag. 39). Iată un poem, luat chiar la ,,întâmplarea întâmplătoare", așa cum fac de obicei: ,,Dorul zburătorul, / Își caută sporul, / Din floare în floare / Și moare fără lumanare/ Cu mare nerăbdare.// Vin-o în albastră culoare, / Să-ți văd fața doritoare. / Pe tine să te-ntâlnesc, / De tine să mă-ndrăgostesc", ÎMPLINIREA DORULUI (pag. 21). ,,Ioan Potop radiografiază păcatele umane, pasiunile ardente, meditând asupra stării civile sau erodării masculinității", punctează drept repet critic prof. Daniela Sitar-Tău (pag. 126). Felicitări autorului, iar volumului proaspăt ieșit din tipografie îi dorim cititori pe măsură.
Vasile BELE, Chiuzbaia, februarie 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu