Ce înseamnă “un buget curat”?

 

Premierul Florin Cîţu introduce un nou concept în politică, în raportul dintre guvern şi parlament.

Pentru prima oară în istoria post-decembristă în România se va vota „un buget curat”. Ce înseamnă „un buget curat”? Răspunsul este simplu: un buget care este votat exact în forma în care a fost elaborat de către guvern.

Parlamentarii au pierdut astfel ocazia de a introduce amendamente prin care cer anumite sume pentru judeţul din care fac parte.

În acest fel parlamentarii nu vor mai putea da un răspuns la întrebarea care li se pune în mod frecvent: ce aţi făcut pentru judeţ? Au fost nu puţine cazuri în care parlamentarii care „au făcut ceva pentru judeţ” au fost acuzaţi de trafic de influenţă. Sunt şi acum pe rol astfel de procese.

„Traficul de influenţă” era derulat în două moduri. Unul conform legii, prin depunerea de amendamente la votarea bugetului, iar altul prin intervenţii la ministere. Un parlamentar aparţinând unui partid aflat la guvernare se prezenta la un ministru şi îi cerea anumite lucruri pentru judeţul său. Se mai practică şi acum acest sport. Acest lucru face diferenţa dintre un parlamentar al unui partid aflat în opoziţie şi un parlamentar al unui partid aflat la guvernare.

Se pare că a fost eliminată practica depunerii de amendamente. Votarea lor se făcea la înţelegerea tuturor parlamentarilor dintr-un judeţ.

Să presupunem că parlamentarii judeţului Satu Mare, trei de la UDMR şi câte unul de la PNL, USR-PLUS şi PSD se înţeleg să susţină împreună alocarea unei sume pentru o investiţie în judeţ. Mai vorbesc fiecare cu colegi din partidele lor şi amendamentul trece. Acest lucru nu se mai întâmplă anul acesta. Aşadar, parlamentarii nu au cu ce să se laude în faţa alegătorilor.

Judeţele pierd, dar principiul în sine este sănătos. Dacă premierul Cîţu va reuşi să elimine şi bătutul la uşa miniştrilor, se face încă un pas spre reglementarea unor reguli stricte. Nimeni nu se va mai putea lăuda cu banii pe care i-a adus el în judeţ. Vor fi mai puţine procese de trafic de influenţă. Vor dispare şi potenţialii „baroni locali”. Cu alte cuvinte, se va intra în normalitate.

Dar de la intenţie la realizare este un drum lung. Parlamentarii vor găsi alte metode, unele la limita legii, ca să poată ajuta judeţul pe care îl reprezintă.

Trecerea bugetului este şi un test al încrederii în guvern. Dacă premierul nu avea siguranţa că va fi votat chiar dacă nu s-a acceptat niciun amendament ar fi recurs la negocieri cu partidele din opoziţie. Se pare că nu a fost nevoie. PSD în schimbul unor alocaţii pentru anumite judeţe, anumite primării, ar fi completat voturile necesare pentru obţinerea majorităţii. Nu a fost nevoie. Coaliţia de guvernare, în ciuda unor dispute, pare să fie solidară.

Practic în acest moment nu există o altă variantă. Formaţiunile componente sunt condamnate să rămână împreună oricâte dispute ar exista între ele.

Trecerea „bugetului curat”, adică în forma în care l-a trimis guvernul în parlament nu înseamnă că vor înceta disputele din interiorul coaliţiei.

Fiecare grup politic, fiecare partid, ba chiar fiecare ministru are propriul interes. Premierul Cîţu deseori polemizează nu doar cu liderii partidelor componente, în special cu USR, ci şi cu oameni din PNL.

Partidele de dreapta sunt mai puţin disciplinate decât cele de stânga, iar liderii lor nu se bucură de autoritatea şi respectul liderilor PSD. Ba chiar au tendinţa de a-şi critica preşedinţii. Rareş Bogdan, de exemplu, l-a criticat destul de dur pe Ludovic Orban. Nici premierul Cîţu nu-l menajează, atacându-l subtil. De altfel, Florin Cîţu nu exclude să candideze la funcţia de preşedinte al PNL. La rândul lui, Dan Barna are parte de critici dure din partea membrilor USR.

Nu este nimic nou. Cei mai redutabili adversari ai partidelor de dreapta sunt ele însele. Votarea bugetului „curat” este doar o izbândă izolată. Adevăratul război se va declanşa ceva mai târziu.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Satu Mare