joi, 18 martie 2021

Teme recurente

 Din când în când, datorită unor evenimente mai mult sau mai puţin minore, sunt readuse în actualitate teme considerate demult epuizate.

Cu greu şi-ar fi putut imagina cineva că, în plină pandemie, va izbucni un scandal pe marginea demiterii unui fost deţinut politic din funcţia de subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor regimului comunist.

Octavian Bjoza s-a remarcat încă din primii ani de după 1989 prin atitudinea dârză faţă de regimul neo sau cripto-comunist pe care l-a instituit Ion Iliescu în România, consfiscând revoluţia din decembrie 1989.

Octavian Bjoza este unul din puţinii supravieţuitori ai închisorilor comuniste, un martor al acelor vremuri de tristă amintire. Fost deţinut politic, nu a fost un martor tăcut, aşa cum au fost cu miile în  anii ’90, ci  unul care a vorbit şi atunci şi a continuat să vorbească şi acum. De cine a fost demis? Şi mai ales, de ce a fost demis?  A fost demis de premierul Florin Cîţu. De ce? Pentru o declaraţie  prin care se zice că ar fi pus în discuţie dimensiunile Holocaustului. Mai concret, pentru că Octavian Bjoza ar fi sugerat că şi legionarii au jucat un anumit rol în lupta împotriva comunismului.

Într-adevăr, legionarii au fost anti-comunişti, dar în acelaşi timp acţiunile lor nu pot fi trecute cu vederea. Răul pe care l-au făcut este infinit  mai mare decât aportul lor la lupta împotriva comunismului. Mişcarea Legionară este un capitol închis. De altfel, Octavian Bjoza nu a fost legionar. Aşa cum majoritatea foştilor deţinuţi politici înscrişi în partidele istorice, PN|-CD, PNL şi Partidul Social Român nu au fost legionari. Anti-comunismul lor din anii ’90 nu a fost de factura anti-comunismului din anii 1940-1945. Nici în urmă cu 30 de ani, la fel ca şi acum, nu s-a făcut o departajare limpede, clară, între a fi membru al unui partid politic şi a aparţine Mişcării Legionare.

În timpul mineriadelor din 1990 Ion Iliescu a reuşit să inducă ideea că majoritatea membrilor partidelor istorice sunt foşti legionari, catalogând acţiunile protestatarilor din Piaţa Universităţii ca fiind de factură fascistă. Anti-comunismul fostului deţinut politic Octavian Bjoza s-a înscris în curentul general de după 1989, reprezentat mai ales de intelectualitatea ani-FSN.

 Păstrând proporţiile, demiterea lui Bjoza poate fi echivalată simbolic cu „demiterea” postumă a a tuturor celor ce şi-au pierdut viaţa în închisorile comuniste, precum şi a supravieţuitorilor hăituiţi după ieşirea din închisori. Indiferent de ce ar fi declarat, el rămâne un simbol al luptei  împotriva comunismului şi din această cauză gestul premierului Cîţu a provocat reacţii atât de dure.

Că decizia ar fi primit-o în plic, aşa cum sugerează unii, că a fost atenţionat de Comunitatea Evreiască, este o altă problemă. Au fost şi alţii care s-au exprimat neglijent şi şi-au cerut scuze. Pe măsură ce trece timpul, premierul Florin Cîţu îşi tot adaugă câte ceva la noua lui biografie de om politic. Şi astfel de gesturi, deşi nepopulare, contribuie la schiţarea unui portret de politician intransigent, care ia măsuri imediate. Cu fiecare declaraţie ieşită din obişnuit, cu fiecare măsură controversată, îşi conturează personalitatea de om politic de primă mărime. Puţini colegi de partid îndrăznesc să-l contrazică. Ludovic Orban este foarte atent când vorbeşte despre premier, de parcă i-ar fi frică să-l contrazică pe faţă. În ciuda aşteptărilor, ca preşedinte al PNL, Orban nu-l tratează de sus pe premier, deşi acesta, din acest punct de vedere îi este subordonat.

Aşa stând lucrurile actuala coaliţie de guvernare este posibil să nu repete greşelile fostei guvernări CDR din perioada 1996-2000. În schimb, s-ar putea ca prin gesturi radicale precum demiterea unui fost deţinut politic, PNL să devină tot mai nepopular în rândul unei anumite categorii socio-profesionale, a intelectualităţii active politic, dar fără să fie înregimentată în vreun partid politic.

Dacă PNL îşi pierde susţinerea intelectualităţii poate ajunge în situaţia PSD, partid care tânjeşte după societatea civilă încă de pe vremea lui Ion Iliescu. Nu cred că asta îşi doreşte PNL.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu