Cărările identității la Săliștea de Sus

 

                                                                                                   de Gheorghe Pârja

De treisprezece ani încoace, în orașul Săliștea de Sus se desfășoară Simpozionul Național „Cultură și civilizație românească în Maramureș”, o manifestare de sobrietate academică. În fiecare an, participanții la manifestare, academicieni, cercetători, istorici, profesori au abordat teme de interes sporit privind istoria și cultura Maramureșului. Nu au lipsit nici comentarii asupra unor evenimente naționale. Organizatorii, coordonați de profesorul Simion Iuga, au avut bunul obicei de a aduna, în fiecare an, comunicările într-un volum. Cum s-a întâmplat și în acest an.

Mâine, 14 august, în preajma sărbătorii Sfintei Maria, cu prilejul deschiderii Simpozionului, va fi lansat volumul 11, cu lucrări prezentate în ediția din anul precedent. Sumarul este convingător. Cartea se deschide cu un omagiu adus de acad. Emil Burzo confratelui de lojă academică, Alexandru Surdu, săvârșit din viață anul trecut în luna decembrie. Cel care a înființat cinci centre de cercetare în Maramureș, sub egida Academiei Române. Inclusiv la Săliștea de Sus. Centenarul Trianon este evocat de acad. Emil Burzo și dr. Nicolae Iuga. Mănoase sunt subiectele din istoria Maramureșului. Așa, pr. Pop Vasile Aurel scrie despre Mănăstirea din Peri, la 630 de la declararea ei ca stavropighie a Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol. Pr. dr. Vasile Iusco aruncă o privire documentară peste Tisa, și face istoricul maramureșenilor și a Bisericii greco-catolice din Ucraina. Dr. Ion Petrovai ne aduce în atenție figuri de petroveni care au lăsat urme luminoase în istoria Țării Maramureșului și a României. Dr. Maria Meze ne-a obișnuit cu comentariile fenomenului cultural-educativ, din Maramureșul istoric, între cele două războaie. Acum ne descrie reactivarea despărțămintelor maramureșene ale ASTREI. La care se adaugă articolul prof. Lucia Paraschiv despre evenimentele oglindite în presa locală din Maramureșul interbelic.

Drama partizanilor anticomuniști, prinsă în versuri, cu referire la așezarea Săliștea de Sus, este descrisă de prof. Simion Bogîldea. Un recurs la istorie face drd. Timur Vasile Chiș, amintindu-ne de bornele de graniță de pe vechea frontieră de stat dintre România și Cehoslovacia. Un alt capitol se referă la etnologie și etnografie. Aici, dr. Ilie Gherheș descifrează alfabetul veșniciei pe cărările Maramureșului. Care sunt și cărările identității noastre, cum le numesc eu. Pr. drd. Dan-Ioan Sidău ne aduce aminte de viziunea savantului Mihai Pop asupra evoluției satului românesc. Sunt și ilustrări din peisajul prezentului. Așa, dr. Claudia Rus și prof. Dumitru Rus au observat amenajarea turistică a gospodăriei tradiționale maramureșene. Drd. Lazăr Năsui descoperă comori toponimice în celebrele diplome maramureșene.

Cine este interesat de decorația arhitecturii hoteliere din Maramureșul finalului de veac al XIX-lea se poate lămuri din studiul drd. Emilia Mățan Dragoste. Etnologul Maria Bilț a cercetat colectivitatea feminină maramureșeană în cadrul unor obiceiuri, tradiții și practici ritualo-magice. Prof. Pamfil Bilț se referă la cercetarea descântecelor din folclorul maramureșean. Prof. Simion Iuga ne promite un serial despre meșteri și meșteșuguri în Săliștea de Sus. Am scris în fiecare an despre riguroasa manifestare culturală, științifică și de istorie locală. Este un amfiteatru în care se aud prelegeri de neuitat. Cărțile sunt argument. Apreciez, de fiecare dată, deschiderea spre aceste fapte care lasă urme în istoria așezării, a primarului ec. Ștefan Iuga, cu al său Consiliu local, energia și priceperea în rânduielile culturii ale profesorului Simion Iuga, coordonatorul volumului, sprijinul fiilor satului, profesorii Nicolae Iuga și Simion Bogîldea, responsabilul cu memoria peliculei ec. Ioan Vlad. Și Pensiunea Seky. Lista celor care întrețin flacăra acestui eveniment este lungă. Și spre lauda săliștenilor, în fiecare an foarte activă.

Și acest număr de referință apare sub egida Academiei Române, care a girat Centrul de cercetări „Cultură și civilizație românească Săliștea de Sus – Maramureș.” Se pare că, recent, roțile s-au gripat. Regretatul acad. Alexandru Surdu, care s-a identificat cu această nobilă manifestare, scrie pe coperta volumului: „Ne-am întâlnit aici fizicieni, lingviști, filosofi, istorici, scriitori, sociologi, oameni de cultură în genere. Aici s-a creat o atmosferă primitoare și seriozitatea organizatorilor a fost demonstrată prin aceea că lucrările Simpozionului au fost publicate în fiecare an într-un volum masiv, cuprinzând teme de actualitate, tratate la cel mai bun nivel de rigoare științifică.” Sunt cărțile identității Maramureșului. Cum este și aceasta, la care ne-am referit în aceste rânduri. „Nu lăsa Măicuță să pierim pe cale/ Că noi suntem fiii lacrimilor tale.”