În ce direcţie se va îndrepta AUR după pandemie?

 

Deja obişnuiţi cu manifestările teatrale ale senatoarei Şoşoacă suntem tentaţi să trecem incidentul în care a fost implicată echipa jurnaliştilor italieni la capitolul „încă un circ”.

Dacă ar fi fost vorba despre nişte jurnalişti autohtoni agresaţi şi sechestraţi de un politician, cu siguranţă subiectul ar fi fost tratat cel mult cu umor, dacă nu cumva cu un superior dispreţ.

Printre multele neajunsuri ale statului eşuat – vorba preşedintelui Iohannis – trebuie inclusă şi diminuarea rolului presei într-o societate democratică. Nicio putere din lume nu-şi doreşte o presă puternică, independentă. Cu cât mass media este mai slabă cu atât mai mult poate fi controlată cu atât mai mult puterea, instituţiile de stat îşi pot face de cap.

Dar să vedem de ce scandalul din biroul avocaţional al senatoarei Diana Şoşoacă a luat o amploare internaţională.

Inclusă printre ţările cu o rată mică de persoane vaccinate, România a început să fie privită ca o raritate printre ţările UE.  Un jurnalist italian a vrut să vadă la faţa locului de ce nu se vaccinează românii. Luând legătura cu un coleg jurnalist român, repoerterul de război Lucia Gorraci a aflat că unul dintre liderii antivaccin este o senatoare numită Diana Şoşoacă.

După aranjamentele făcute, echipa de italieni s-au prezentat la locul indicat pentru a-i lua un interviu doamnei Şoşoacă.

De aici se intră într-o zonă crepusclulară. Conform declaraţiilor ziaristei italiene în momentul în care senatoarea a spus că nu există niciun mort de covid, iar ziarista a întrebat ce dovezi are, Şoşoacă a avut un acces de furie. S-a repezit la cameramani interzicându-le să mai filmeze, a încuiat uşa biroului, a urlat şi a sunat la 112.

Urmează momentul controversat al apariţiei poliţiştilor. Jurnaliştii ţinuţi cu forţa consideră că au fost sechestraţi, în timp ce Şoşoacă îi acuză că au vrut să-i fure ceva din birou.

Pentru cineva dispus să judece logic, ţinând seama de personalitatea debordantă a senatoarei, lucrurile sunt clare. Senatoarea  avidă de popularitate a făcut circ, iar jurnaliştii au căzut în plasa ei.

Scandalul în sine este un bun prilej de a readuce în atenţia opiniei publice situaţia presei din România, rolul mass media într-o societate modernă.

Alertate de situaţie, instituţiile italiene au ripostat imediat. Ambasada Italiei la Bucureşti a intervenit imediat, ministerul de Externe Român a dat lămuriri, incidentul ajungând până la cel mai înalt nivel. Premierul Cioucă a cerut rezolvarea cu celeritate a incidentului considerat, pe bună dreptate, un incident diplomatic.

Ce urmări ca avea această întâmplare în plan naţional? Se va discuta, vor avea loc dezbateri aprinse, pentru ca în final evenimentul să fie depăşit prin apariţia altor incidente, altor evenimente controversate.

Pe plan internaţional Diana Şoşoacă şi-a atins ţinta: începe să fie cunoscută la nivel internaţional. Ambiţioasă peste măsură, senatoarea tinde spre popularitatea unei Marine le Pen. O vom vedea candidând la alegerile prezidenţiale din 2024. O vom vedea vorbindu-le protestatarilor.

Exclusă din AUR, datorită unui obscurantism politic, opinia publică o consideră una dintre cele mai importante voci ale acestui partid.

Singurul care ar punea pună o stavilă împotriva ascensiunii acestei persoane ambiţioase este George Simion, în consonanţă cu membri AUR.

  Întrebarea este ce se va întâmpla cu antivacciniştii de azi când se va sfârşi pandemia? În ce direcţie se va îndrepta AUR după pandemie? Pentru a supravieţui politic, AUR va deveni un partid extremist, şovin, un fel de PRM mai radical.

Având un bazin electoral de 10-15%, va rezista aproximativ două mandate parlamentare.  În această perioadă se va hrăni din episoade de genul celei orchestrate de Diana Şoşoacă în care victimele au fost nişte jurnalişti străini.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş