Atelier
Like a virgin... Narcis Amariei
Nu știu exact de ce, dar mirosul Gării de Nord mi-a plăcut întotdeauna. Nu imi dau seama a ce mirosea concret, dar imediat ce intrai de afară, te izbea un iz inconfundabil, acru-dulceag, care venea parcă din vinilinul valizelor, al sarsanalelor de rafie ale țăranilor, din rujul de pe chiștocurile de țigară strivite pe peronul cu dale galbene, de la frapierele restaurantului mereu plin. Iar peste toate aceste miresme plutea o ușoară adiere de pișat. Îmi amintesc forfota oamenilor mereu grăbiți, care se luptau cu bagaje supradimensionate, dorind să nu-și piardă trenul, un tren care inevitabil se punea în mișcare înainte ca ei să ajungă pe peron. -Haideți, suntem toți? Ninel, lasă fata și stai aproape de bagaj, că vezi câtă lume e! Mama se agita mereu ca o cloșcă, urmărindu-și elevii să nu facă vreo tâmpenie. Îmi plăcea enorm să merg în excursii și tabere școlare. Nu ratasem niciuna, de când eram mic. Si nici acum, când eram ditamai vlăjganul, un tânăr licean, nu renunțasem la aceste aventuri. Citește mai departe |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu