miercuri, 15 decembrie 2021

Ţara merge tot într-o direcţie greşită şi după marea coaliţie PSD-PNL-UDMR

 

Dacă PSD şi PNL nu se înţeleg asupra repartizării unor fonduri guvernamentale, dacă un partid nu este de acord cu o creştere substanţială a pensiilor motivând că nu au bani, pe scurt dacă cele două partide au idei diferite despre buget, este cu totul de neînţeles cum pot avea abordări diferite despre criza medicală.

De ce un partid susţine introducerea certificatului verde, altul nu-l susţine? De ce un partid propune testarea gratuită a populaţiei, iar altul nu? De ce un partid este adeptul testelor antigen, iar altul nu crede decât în testele PCR?

Cum pot trage două partide la aceeaşi căruţă când nu pot cădea de acord asupra unor lucruri evidente, demonstrate ştiinţific?

Să zicem că disensiunile de ordin politic sunt acceptabile. Este normal ca un partid de stânga să susţină un buget cu multe componente sociale, iar un partid de dreapta îşi propune să sprijine mediul de afaceri, să încurajeze investiţiile. Dar cum se explică poziţiile radical diferite pe marginea testelor covid, a vaccinării?

Printre multele tragedii şi crize pe care le-a adus pandemia, încă de la apariţie covidul a fost inclus în arsenalul electoral al partidelor politice, a devenit o armă politică de manipulare în masă.

Nu doar partidele s-au aşezat pe baricade diferite. Coronavirusul a produs un efect de polarizare a corpului medical. Franţa a rezolvat problema introducând vaccinarea obligatorie a întregului personal medical. Ţări precum România au ezitat şi ezită în continuare, în funcţie de slăbiciunile partidelor, ale sistemului politic.

Numit recent ministru al Sănătăţii, Alexandru Rafila nu mai pare specialistul care era când PSD se afla în opoziţie. Odată acaparat de sistem, orice specialist devine o simplă rotiţă a sistemului. Vine OMICRONUL. Ce măsuri a luat ministrul Rafila? Se ceartă cu Florin Cîţu. Ca specialist sau ca PSD-ist face mişto de fostul prim ministru, liderul PNL, preşedintele Senatului?

Dacă în timpul coaliţiei de dreapta, în sondaje 80% dintre respondenţi declarau că ţara merge într-o direcţie greşită, ar fi fost de aşteptat ca după intrarea PSD la guvernare, guvernul având astfel o puternică majoritate parlamentară, să scadă substanţial procentul celor care declară că România merge într-o direcţie greşită.

Dacă opinia că ţara merge într-o direcţie greşită este relativ constantă, variind între 79 şi 83%, procentele partidelor, preferinţele alegătorilor se modifică în funcţie de rezultatele guvernării. PSD a crescut la 40%, în timp ce PNL după un an de guvernare a scăzut de la 25% la 17%. A pierdut procente serioase şi USR, foarte probabil în favoarea AUR.

Dar numai partidele sunt responsabile de situaţia în care se află România, sau o parte din vină o poartă instituţiile? Recent, într-un sondaj realizat în Rusia de o firmă serioasă, se arăta că ruşii, nemulţumiţii de nivelul de viaţă, sunt mai degrabă adepţii unui regim autoritar decât ai democraţiei liberale.

Românii tânjesc după ordine şi disciplină, dar nu au curajul să declare că ar susţine un regim autoritar. Partidele din România nu au curajul să ia măsuri dure, ca să nu supere electoratul. Astfel toate reformele trenează. În primul rând o reformă veritabilă presupune o regândire a sistemului de stat, o restructurare a aparatului bugetofag.

În Bihor, Ilie Bolojan, cum a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean a trecut rapid la restructurarea instituţiilor subordonate, a aparatului propriu. Să ne imaginăm că acelaşi lucru l-ar face un om ca Ilie Bolojan şi la nivel naţional dacă ar fi desemnat prim ministru.

În acest moment există o majoritate parlamentară solidă, de peste două treimi. S-a vorbit de modificarea Constituţiei, însă până acum guvernul, cu o susţinere solidă, nu a făcut nici măcar o reformă micuţă, cât o furnicuţă. Dimpotrivă, se întăresc poziţiile instituţiilor retrograde, depăşite de realitate, care nu fac altceva decât să întărească impresia că ţara merge într-o direcţie greşită. Rezultatul? Direcţia greşită favorizează partide radicale, partide anti-sistem, partide populiste, gen AUR.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu