Marcel Ciolacu este de-a dreptul revoltat. Face
trimitere la perioada de dinainte de 1990 când becurile din toată ţara se
stingeau odată cu lăsatul serii. Înainte, spune liderul PSD, se făceau
investiţii în sectorul energetic, pe când acum se consumă tot în timp ce se
produce.
Mai mult decât dezacordul cu economisirea, Marcel Ciolacu
anunţă că anul acesta România va avea creştere economică. Se prea poate, dar
lumea trăieşte tot mai prost. Creşterea economică este doar în statistică şi
este posibil ca datele să arate mai bine datorită inflaţiei.
De ce se opune PSD economisirii energiei electrice?
Pentru că propunerea vine de la PNL? Se prea poate. Un politician mai proaspăt,
cum ar fi Rareş Bogdan, ar putea acuza PSD de populism. Şi nu ar greşi foarte
mult. Puţin populism găsim şi în grădina PNL, dar liberalii sunt departe de a performa
în acest domeniu.
Este economisirea energiei o problemă importantă,
care trebuie luată în serios? Guvernele ţărilor ceva mai dezvoltate decât
România s-ar părea că au luat în serios această problemă. Semnalul pentru
economisirea energiei electrice, a încălzirii, a venit de la cele mai
dezvoltate ţări, Germania, Franţa, Italia, Spania.
Emmanuel Macron a propus să fie amendate barurile
care dau drumul la aparatele de aer condiţionat şi lasă uşile şi geamurile
deschise. În Italia s-a propus să se stingă panourile publicitare. Dacă se
vorbeşte tot mai intens despre economisire, cel mai bun lucru pe care ar trebui
să-l facă partidele ar fi să dea ele însele exemple. Pentru început ar putea
renunţa la energia electrică folosită în sediile de partid, în parlament, în
guvern, în instituţiile statului puternic politizate.
Care sunt aceste instituţii? În primul rând
ministerele, apoi instituţiile cu capital de stat, agenţiile, dar şi
instituţiile-fantomă care nu au alt rost decât să ofere stipendii unor membri ai
partidelor aflate la guvernare.
Sunt lucruri mai importante de făcut decât
economisirea?
Problema privilegiilor de clasă este una reală. Care
sunt azi „clasele sociale” cum le denumea filozofia marxistă,
materialist-dialectică? Despre „clasa de mijloc” se tot vorbeşte de când ni
s-au deschis porţile capitalismului. Există o reală clasă de mijloc în România?
O fi existând, dar ea nu se vede cu ochiul liber. Ceea ce se vede la modul
concret este diferenţa tot mai mare între angajaţii din sistemul de stat şi
restul furnicuţelor care lucrează în mediul privat. Diferenţele dintre aceste
pseudo-clase sociale constau în veniturile mai mari şi sigure în sectorul de
stat şi nesiguranţa angajatului din sectorul privat.
Întrebarea este pentru cine pledează Marcel Ciolacu?
Ca lider al unui partid de stânga este mai puţin interesat de problemele
agenţilor economici. În ţările cu adevărat capitaliste se spune că partidele de
dreapta adună bani în visiteria statului, iar partidele de stânga distribuie
banii. Mai concret, dreapta adună, stânga împrăştie.
Acest lucru ţine mai degrabă de o legendă. Pe măsură
ce democraţia avansează, diferenţele dintre ideologii şi doctrine se diluează,
ca o graniţă trasată pe nisip mişcător. În cazul relaţiei dintre cele două
partide aflate la guvernare, PNL ţine mai mult decât PSD să arate că există
diferenţe calitative între liberali şi social liberali. Cu ceva vreme în urmă,
liberalii treceau ceva mai parfumaţi, mai dichisiţi, mai urbani decât ruralii
de la PSD.
Prin ce se deosebeşte acum un PNL-ist de un PSD-ist?
Răspunsul trebuie aşteptat chiar de la cei în cauză.
Autor:
Dumitru Păcuraru
Sursa:
Informația zilei Maramureș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu