Dacă în această perioadă ar fi la guvernare doar unul din cele două partide mari, acesta pur şi simplu ar dispare de pe scena politică la fel ca PNŢCD după alegerile din anul 2000.
PSD şi PNL fiind împreună poartă povara guvernării
aruncând-o de la unul la altul, ca la baschet. Măsurile luate, fie că sunt
propuse de PSD, fie de PNL, puse cap la cap nu se leagă într-o punte de trecere
de la scumpiri la majorări.
Indiferent de problema pe care vrea să o rezolve,
guvernul PNL-PSD ratează ţinta.
De la începutul crizei energetice nu s-au
înregistrat decât rateuri sau semi-rateuri. Singura realizare remarcabilă este
că partidele coaliţiei în ciuda disensiunilor rămân împreună.
Din când în când PSD ameninţă destul de voalat că se
pregăteşte să iasă de la guvernare. Dar nu pentru că ar fugi de
responsabilitate, ci pentru că doreşte alegeri anticipate. Potrivit sondajelor,
PSD are un avans de cel puţin zece procente în faţa PNL. Cu 30-35% social
democraţii nu ar putea realiza o majoritate decât într-o combinaţie cu PNL,
care are în jur de 20-25%. Aşadar, şi în cazul anticipatelor ar rezulta acceaşi
structură parlamentară.
În cazul alegerilor anticipate, PNL nu ar putea
realiza o majoritate de dreapta. USR pluteşte în jurul unui procent de 10%,
UDMR rămâne la 5%, iar PNL nu trece de 25%. După unele sondaje ar trece pragul
electoral PMP. Aşadar, dreapta ar aduna în jur de 50%, plus sau minus câteva
procente. Vârful balanţei, după măsurătorile de acum, ar fi AUR.
Se poartă negocieri în sensul acesta cu George
Simion? Greu de crezut. Deocamdată liderul AUR continuă să joace rolul unui actor-comediant,
plasându-şi partidul într-o zonă nefrecventabilă. La fel ca PNL, nici PSD nu
doreşte să-şi lege numele de o formaţiune fără direcţie ca AUR.
Partidul lui George Simion este pe o pantă
descendentă. Cândva tindea să depăşească 20%, iar acum este bară la bară cu
USR.
Dintr-o succintă analiză a intenţiilor de vot
actuale, nu se întrezăreşte o schimbare care să departajeze formaţiunile
politice în mod tranşant.
S-ar părea că majoritatea partidelor nu fac altceva
decât să se străduiască să-şi păstreze bazinul electoral câştigat în timp. Cel
mai probabil, toate partidele vor intra în campaniile electorale din 2024 cu
această zestre proprie.
Parte din cauza crizei, parte din propria lor vină,
partidele mai mici nu reuşesc să atragă în mod serios atenţia asuspra lor. PSD
şi PNL rămân în fruntea tuturor clasamentelor, ca procent, dar sunt în continuă
pierdere de imagine şi încredere.
În această perioadă tema zilei fiind reducerea
consumului de energie electrică, Marcel Ciolacu a făcut un pas în faţa PNL
declarând că PSD nu poate cere populaţiei să reducă în orele de vârf consumul.
Este şi acesta un mod de a duce o politică populistă? Fără îndoială.
Cele 10-15 procente care departajează PSD şi PNL
sunt rezultatul comunicării ineficiente de care dau dovadă liberalii. S-ar
părea că electoratul nu apreciază calmul premierului Nicolae Ciucă şi nici al
preşedintelui Klaus Iohannis.
Un personaj fără carismă este şi Marcel Ciolacu, dar
maşinăria propagandistică a social-democraţilor funcţionează oarecum de la
sine, de parcă ar fi programată.
Pe de altă parte, este posibil ca măsurile propuse
de PSD să fie mai practice, mai aproape de nevoile directe ale populaţiei, mai
ales ale salariaţilor din sectorul public. Pe termen lung, propunerile PNL par
mai potrivite, dar guvernul condus de Nicolae Ciucă nu are capacitatea să le
ducă până la capăt.
Oricât de bine intenţionată ar fi această coaliţie
realitatea este că guvernul PNL-PSD nu face altceva decât să jongleze cu
majorările pe care le tot promite deşi ştie că nu are cum să le ţină în
echilibru cu scumpirile.
Sursa:
Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu