Ultimul comunist reformator

 

După primul război mondial, revoluţia bolşevică a lui Lenin şi cel de-al doilea război mondial, destrămarea URSS-ului este unul dintre cele mai importante momente istorice ale secolului 20.

Desfiinţarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste a fost posibilă datorită viziunii unui om. Se chema Mihail Gorbaciov. Ajuns în anul 1985 secretar general al partidului comunist, iniţiază două reforme radicale pentru un regim comunist, una de transparenţă, glasnost, alta de restructurare, numită perestroica.

Odată presiunea asupra ţărilor din blocul socialist scăzută, încep o serie de mişcări sociale şi politice care vor duce la căderea regimurilor comuniste din Germania, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, ultima şi cea mai sângeroasă revoluţie anti-comunistă având loc în România.

Se zvonea în timpul glasnostului că Ion Iliescu ar fi fost coleg cu Gorbaciov şi era un posibil înlocuitor al lui Ceauşescu. Adevăr sau legendă, cert este că Ion Iliescu i-a luat locul lui Nicolae Ceauşescu, dar nu s-a dovedit atât de curajos în implementarea unor reforme ca Mihail Gorbaciov. Din motive încă insuficient explicate, în anul 1991 Gorbaciov îşi dă demisia din funcţia de secretar general al Partidului Comunist şi decretează dezmembrarea URSS. Rând pe rând şi-au declarat independenţa şi s-au format actualele republici din fostul spaţiu sovietic. Cea mai mare dintre ele, Federaţia Rusă, a moştenit arsenalul nuclear.

Dacă nu se desfiinţa, URSS ar fi devenit teatrul de război al numeroaselor conflicte inter-etnice ţinute sub control de regimul dictatorial sovietic. Câştigându-şi independenţa, statele nou formate au rămas în bună parte sub sfera de influenţă a Cremlinului.

Puternic militarizat, sistemul politic al fostei Uniunii Sovietice s-a perpetuat. Au izbucnit câteva războaie, culminând cu cel din Ucraina. Puţine republici au pornit pe calea democratizării. Rusia, după Elţân, a redevenit un stat autoritar condus cu o mână de fier de un fost ofiţer KGB, Vladimir Putin.

La 30 de ani de la destrămarea imperiului bolşevic, a unui regim totalitar instaurat de Lenin, dus la paroxism de Stalin, Rusia nu a reuşit să devină un stat democratic, aşa cum l-a prefigurat Mihail Gorbaciov.

Demolatorul URSS-ului, laureat al premiului Nobel pentru pace, în anul 1990, părăseşte această lume cu regretul că viziunea lui a fost deturnată mai ales de Vladimir Putin.

Ciudat este că imediat după desfiinţarea URSS-ului, popularitatea reformistului Gorbaciov a scăzut dramatic. În anul 1996 a participat la alegerile prezidenţiale din Federaţia Rusă, dar a obţinut un scor extrem de mic, de sub 1%. Înfiinţează un partid social democrat, dar nu reuşeşte să-l impună ca o forţă politică.

Marele reformator, omul care a marcat sfârşitul secolului 20, a pus capăt războiului rece, a semnat un tratat de neproliferare a armelor nucleare, nu mai conta pentru populaţia Federaţiei Ruse. Îşi jucase rolul, a provocat o ruptură istorică, lumea merge mai departe altfel decât a gândit-o el.

Cele două blocuri sunt pe cale de a institui un nou război rece, dar extrem de fierbinte din punct de vedere economic.

Mihail Gorbaciov a demonstrat că un singur om poate schimba destinul unei ţări, în cazul lui, destinul unui continent. De aceea liderii mondiali deplâng moartea acestui om şi îi aduc un ultim omagiu.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș