PATRIMONIUL CULTURAL ŞI COMUNITĂŢILE LOCALE
- strategie,
obiective şi sinteza acţiunilor DJC Maramureş în anul 2023 -
Dr. Aura PINTEA
Patrimoniul
cultural mai este și un factor puternic ce contribuie la dezvoltarea economică
prin activitățile pe care le generează și politicile care îl susțin. Acesta
poate ajuta la atingerea obiectivelor din alte sectoare, constituind o resursă
de neprețuit pentru domeniile educației, muncii, turismului și dezvoltării
durabile.
Există o nevoie
presantă de a repoziționa politicile de patrimoniu cultural în centrul unei
abordări integrate care să se concentreze pe conservare, protecție și
promovarea a patrimoniului de către societate în ansamblul ei – atât la nivelul
autorităților naționale, cât și de către comunități, care sunt
custozi ai acestui patrimoniu – astfel încât toți, de la cei mai implicați,
până la cei cu legături mai depărtate, să îl poată aprecia și să aibă acel
sentiment al responsabilității.”
(Recomandarea
Comitetului de Miniștri către Statele Membre în ce privește Strategia
patrimoniului cultural european pentru secolul XXI (CM/Rec(2017)1), Consiliul Europei, mai 2018, Traducere în
limba română: Institutul Național al Patrimoniului, noiembrie 2018)
Raportul
privind activitatea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş are în prim
plan COMUNITĂŢILE LOCALE şi modul în care această instituţie s-a
implicat, alături de administraţia publică locală, alte instituţii de la nivel
central sau local să încurajeze apropierea şi aproprierea patrimoniului
cultural de către comunităţi.
Cuvântul
patrimoniu provine din latinescul patrimonium, care însemna
moştenirea paternă, prin extensie, bunurile familiei. Patrimoniul înseamnă deci
o moştenire lăsată de generaţiile care ne-au precedat. În zilele Revoluţiei franceze, Henri
Jean-Baptiste Grégoire rămas în istorie ca Abbé Grégoire, a impus pentru prima
dată ideea protejării patrimoniului comun, altul decât cel familial, individual,
care aparţine naţiunii, putându-se constitui într-un liant al societăţii. Tot
el a folosit pentru prima dată şi termenul de vandalism, cu scopul declarat de
a combate masacrele monumentelor: „Je créai le mot pour tuer la chose.” Dacă iniţial termenul de patrimoniu desemna
mai ales patrimoniul material (monumente, situri, opere de artă), începând cu
1922, când filosoful francez Henri Bergson a devenit preşedintele Comisiei
Internaţionale de Cooperare Intelectuală, precursoare a UNESCO, (din care
făceau parte Paul Valéry, Thomas Mann, Albert Einstein, Marie Curie ş.a.) conceptul a evoluat, incluzând creaţia
intelectuală, documente de interes universal, patrimoniu oral şi imaterial,
patrimoniu natural.
Termenul monument provine din termenul francez monument,
care la rândul său provine din termenul latinesc monumentum „tot ce aminteşte
de (ceva, cuiva)”, având ca origine verbul moneo, monere, monui, monitum „a
atrage atenţia, a aminti, a avertiza” (G. Guţu, Dicţionar latin-român, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983).[1]
Ȋn
discuţiile cu proprietarii sau administratorii de monumente nu de puţine ori
apare ideea transferului de responsabilitate către autorităţi, mai ales când
este vorba de comunităţi mici, izolate şi fără mijloacele necesare
întocmirii unor proiecte de restaurare şi punere în valoare nemaivorbind de
punerea în operă a unor astfel de proiecte. Este cazul majorităţii bisericilor
de lemn sau de zid aflate în lista monumentelor istorice, dar şi de cetăţi,
castele, monumente de for public şi funerare. Un argument des întâlnit este cel
că toate aceste obiective de patrimoniu au fost create şi întreţinute sute de
ani de către comunitate, iar acum, este rândul statului prin
instituţiile sale să asigure protejarea, reabilitarea lor. Adevărul este, ca de
obicei, la mijloc, iar instituţia noastră a încercat să medieze relaţia
proprietari/comunitate, organizaţii non-guvernamentale, administraţia
publică locală, instituţii cu atribuţii în protejarea monumentelor istorice
(Institutul Naţional al Patrimoniului), instituţii muzeale etc. şi de a crea
legături între toate tipurile de patrimoniu
- imobil, mobil şi intangibil.
Ø
COLABORĂRI CU
INSTITUŢIA PREFECTULUI, JUDEŢUL MARAMUREŞ
-participări la şedinţele comisiilor prezidate sau
organizate de Prefectul Judeţului Maramureş: Colegiul Prefectural, Comisia de
Dialog Social, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Comisia judeţeană
în domeniul egalităţii de șanse între femei şi bărbaţi, Comisia județeană
privind incluziunea socială, Grupul de lucru mixt pentru problemele romilor, Comitetul
pentru Accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a
instituţionalizării la nivelul judeţului Maramureş
-răspunsuri rapide la solicitările formulate în scris sau
telefonic cu privire la activităţi specifice ale instituţiei sau în legătură cu
evenimente deosebite (războiul de la frontiera cu Ucraina, situaţii de urgenţă
etc)
- avizare situaţii financiare
Ø
COLABORĂRI CU
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ
Ȋn scopul unui mai bun dialog interinstituţional am solicitat Primăriilor
din Baia Mare, Sighetu Marmaţiei şi Seini întrevederi cu primarii şi
specialişti în domeniile urbanism, amenajare parcuri şi întreţinere statui, proiecte
culturale pentru probleme specifice fiecăruia dintre cele două municipii:
ü
-la Baia Mare:
1. Semnalizarea monumentelor istorice: legislaţie,
modele de bune practici (Timişoara, Alba Iulia, Câmpulung Muscel), posibilităţi
de finanţare.
2. Curăţare şi restaurare monumente de for public:
proceduri, modele de bune practici (Constanţa, Oradea, Iaşi, Buzău)
3. Oportunitatea candidaturii municipiului Baia Mare ca Oraş
Creativ UNESCO şi integrarea în Reţeaua Oraşelor Creative într-unul
din cele şapte domenii de creaţie: artizanat și arte tradiționale, arte media,
film, design, gastronomie, literatură, muzică. Fiecare țară poate trimite maxim
două candidaturi din două domenii de creație diferite în fiecare an. Deocamdată
singurul oraş din România care a intrat în această reţea este Cluj Napoca,
“Oraşul Filmului” din 2021.
4. Promovarea în instituţiile de cultură a Zilelor
Europene ale Patrimoniului, care în acest an are ca temă “Living
heritage”, diseminată de Ministerul Culturii ca „Patrimoniul şi
comunităţile locale”, şi presupune acţiuni sub egida ZEP referitoare la
practici, cunoştinţe şi priceperi trecute de la o generaţie la alta şi care
sunt încă în uz astăzi. Precizăm că în anul următor participării la o astfel de
acţiune, este posibilă obţinerea unui grant de până la 10.000 de euro.
5. Organizarea unei tabere cu numele lui Hollosi,
eventual regândită pentru tineri artişti, elevi sau studenţi încă neconsacraţi.
Instituţia noastră îşi arată tot interesul de a colabora pentru realizarea unui
astfel de proiect.
6. Diverse - ex.
posibilitatea atribuirii unui sediu instituţiei noastre în urma relocării
compartimentelor Primăriei în noul sediu.
ü La Sighetu Marmaţiei:
1. Semnalizarea monumentelor
istorice: legislaţie, modele de bune practici (Timişoara, Alba Iulia,
Câmpulung Muscel), posibilităţi de finanţare.
2. Rezolvarea unor probleme de
identificare a monumentelor istorice, confruntarea între Lista Monumentelor
Istorice, Nomenclatorul stradal şi situaţia în teren.
3. Căutarea unor soluţii pentru punerea
în siguranţă, igienizarea şi reabilitarea unor imobile din Centrul Istoric al
oraşului Sighetu Marmaţiei, ansamblu istoric de importanţă naţională, cod LMI
2015 MM-II-a-A-04666 (supraimpozitare în cazul lăsării în paragină, găsirea
unor ajutoare financiare de la bugetul local pentru cei care reabilitează
clădirile monumente istorice sau cu importanţă istorico-arhitecturală etc.)
4. Curăţare şi restaurare monumente
de for public: proceduri, modele de bune practici (Constanţa, Oradea, Iaşi,
Buzău)
5. Oportunitatea candidaturii
municipiului Sighetu Marmaţiei ca „Oraş care învaţă” UNESCO – Learning City
şi integrarea în Reţeaua globală UNESCO „Learning Cities” având şansa
accesului la proiecte educaţionale de mare anvergură. Deocamdată singurul oraş
din România care a intrat în această reţea este Reşiţa în 2022.
6. Promovarea în instituţiile de
cultură a Zilelor Europene ale Patrimoniului, care în acest an are ca
temă “Living heritage” diseminată
de Ministerul Culturii ca „Patrimoniul şi comunităţile locale”, şi presupune acţiuni sub egida ZEP referitoare la
practici, cunoştinţe şi priceperi trecute de la o generaţie la alta şi care
sunt încă în uz astăzi. Precizăm că în anul următor participării la o astfel de
acţiune, este posibilă obţinerea unui grant de până la 10.000 de euro.
7. Orice alte probleme legate de
patrimoniul imaterial sau material al municipiului.
ü
La Seini am trimis o solicitare pentru discuţii pe următoarele
teme, întâlnire care încă nu s-a concretizat:
1. Stadiul proiectelor de valorizare a
patrimoniului cultural din oraşul Seini
2. Iniţierea unui proiect privind
publicitatea stradală în zonele centrale ale oraşului care reprezintă şi zone
de protecţie pentru monumentele istorice;
3. Semnalizarea monumentelor istorice:
legislaţie, modele de bune practici (Timişoara, Alba Iulia, Câmpulung Muscel),
posibilităţi de finanţare.
4. Curăţare şi restaurare monumente de for
public: proceduri, modele de bune practici (Constanţa, Oradea, Iaşi, Buzău)
5. Oportunitatea candidaturii oraşului
Seini ca „Oraş care învaţă” UNESCO – Learning City şi integrarea în Reţeaua
globală UNESCO „Learning Cities” având şansa accesului la proiecte
educaţionale de mare anvergură. Deocamdată singurul oraş din România care a
intrat în această reţea este Reşiţa în 2022.
6. Promovarea în instituţiile de cultură
a Zilelor Europene ale Patrimoniului, care în acest an are ca temă “Patrimoniul
viu”, şi presupune acţiuni sub egida ZEP referitoare la practici,
cunoştinţe şi priceperi trecute de la o generaţie la alta şi care sunt încă în
uz astăzi. Precizăm că în anul următor participării la o astfel de acţiune,
este posibilă obţinerea unui grant de până la 10.000 de euro.
7. Orice alte probleme legate de
patrimoniul imaterial sau material al oraşului.
ü Cu Primăria din Copalnic Mănăştur am fost parteneri, alături de
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca
– Facultatea de Litere din Baia Mare, Şcoala Gimnazială Augustin Buzura din
Copalnic Mănăştur, Centrul Judeţean pentru Promovarea Culturii Tradiţionale
„Liviu Borlan” şi Revista Vatra Chioreană, într-un poroiect finanţat de
Consiliul Judeţean Maramureş în care s-a pus în valoare „Casa Anca – Memoria
culturală a comunei Copalnic Mănăştur”. Acest demers vizează cercetarea,
documentarea, stocarea şi promovarea, prin mijloace tehnici moderne, a informaţiilor
istorice şi culturale referitoare la monumentul istoric Casa Anca cod LMI
MM-II-m-B-04548, la evenimentele şi personalităţile culturale care au marcat
aceste locuri. S-a realizat un film documentar care se găseşte pe site-ul
primăriei Copalnic Mănăştur, o expoziţie documentară, iar în semn de preţuire
şi respect pentru moştenirea culturală transmisă comunităţii, Primăria
şi Consiliul Local Copalnic Mănăştur au decis să acorde denumirea „Marieta
Anca” – Căminului Cultural din Copalnic Mănăştur.
ü Colaborări cu reprezentanţii altor primării care au întocmit documentaţii
în vederea avizării unor investiţii asupra sau în zona de protecţie a
monumentelor istorice, cu finanţare locală sau europeană
ü Colaborare cu specialişti ai Consiliului Judeţean Maramureş
Ca urmare a iniţiativei
Consiliului Judeţean Maramureş de a accesa fonduri europene aferente Planului
Național de Redresare și Reziliență în cadrul apelului de proiecte: PROMOVAREA
CELOR 12 RUTE TURISTICE / CULTURALE – PROGRAMUL ROMÂNIA ATRACTIVĂ, APEL 3, din
cadrul Pilonului IV, Componenta 11 –
Turism și cultură), Investiția 1 – Promovarea celor 12 rute turistice /
culturale, instituţia noastră a contribuit, prin specialiştii ei, alături de
reprezentanţia ai instituţiei Arhitectului Şef al judeţului Maramureş şi a
Muzeului de Etnografie şi Artă Populară la alegerea caselor care să fie
reabilitate.
Ȋn prima fază 12 gospodării din Breb, apoi
câte 8 case din comunele Bogdan Vodă, Petrova şi Lăpuş, între care au fost
incluse Casa parohială din Breb, parte a Ansamblului „Sf. Arhangheli”
MM-II-m-B-04529.02, Casa de lemn Deac Vasile Moşu din Bogdan Vodă, cod
MM-II-m-A-04525, respectiv Casa Mihalca din Petrova, cod MM-II-m-B-0640
Proiectele pentru casele
monument sau cele aflate în zona de protecţie a unui monument istoric au trecut
prin CZMI nr. 6, atât la faza DALI cât şi DTAC.
ü Consiliul Judeţean Maramureş a constituit, cf. Hotărârii
Guvernului României nr.857/2021 Comitetul de Organizare UNESCO (denimit în
continuare COU) pentru monumentele istorice din județul Maramureș, înscrise în
Lista Patrimoniului Mondial, ca parte a bunului serial Biserici de lemn din
Maramureș. Acesta este alcătuit din 29 de specialişti, desemnaţi de instituţii
cu atribuţii în protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural,
precum şi de reprezentanţi ai comunităţii locale.
COU are un Birou
executiv din care fac parte coordonatorul COU desemnat prin concurs de
Consiliul Judeţean, în persoana doamnei Natalia Mihaela
Lazăr, Lector universitar doctor, la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca,
Centrul Universitar Nord din Baia Mare, un reprezentant al Institutului
naţional al Patrimoniului, arh. dr. Andreea Pop, un reprezentant al Direcţiei
Judeţene pentru Cultură Maramureş, ist. dr. Aura Pintea şi un reprezentant al
proprietarilor/administratori ai celor 8 biserici, preotul Ioan Ardelean de la
Deseşti.
O primă misiune a fost
întocmirea raportului anual către Punctul Focal Național pentru Convenția Patrimoniului
Mondial.
Ø COLABORĂRI CU ONG-URI - ASOCIAŢII CE
ȊŞI ASUMĂ ROLUL DE APĂRĂTORI ŞI PROMOTORI AI PATRIMONIULUI
Ȋn ianuarie 2023 pe
site-ul Zilelelor Europene ale Patrimoniului, se lansa Apelul pentru Povestiri
despre Zilele Europene ale Patrimoniului. Apelul este deschis
comunităților din țările participante, situri ale Etichetei Patrimoniului
European și câștigătorilor Premiului UE pentru Patrimoniu Cultural/Europa
Nostra (care au găzduit un EHD în ultimii patru ani, 2019 – 2022). De asemenea,
este de așteptat ca solicitanții să organizeze un eveniment ZEP în 2023.
Trebuia completatat un
formular de înscriere online, Povestea
va fi publicată pe site, iar organizațiile eligibile vor avea, de asemenea,
posibilitatea de a aplica pentru un grant de până la 10 000 EUR pentru a
finanța un proiect comunitar axat pe activitate. Apelul este o inițiativă
competitivă de acordare de granturi organizată prin acțiunea comună a Zilelor
Europene a Patrimoniului a Consiliului Europei și a Uniunii Europene.
Inițiativa își propune să identifice și să îmbunătățească dimensiunea europeană
a activității de patrimoniu întreprinse de comunitățile de patrimoniu din
Europa.
Accesul la acest grant era condiţionat de organizarea de
evenimente în cadrul ZEP în anii anteriori, astfel, instituţia noastră a făcut
cunoscute toate aceste informaţii prin toate mijloacele instituţiilor,
ONG-urilor din acest domeniu.
Văzând
înteresul instituţiei noastre pentru aceste evenimente, reprezentanta
Ministerului Culturii, responsabilă cu diseminarea informaţiilor şi cu
raportarea evenimentelor ZEP din România, dna Ileana Kisilevicz, ne-a solicitat
fotografii pentru afişul ZEP 2023. Dintre toate fotografiile a fost aleasă cea
a bătrânei care pregătea lâna necesară ţeserii unui covor pentru biserica din
Călineşti Căieni, fotografie realizată de Mariana Scubli şi pusă la dispoziţie
de Măriuca Verdeş, sufletul Asociaţiei Rădăcinilor Străbune din Călineşti.
În anul 2023, Consiliul
Europei a ales tema Living heritage, adică Patrimoniul viu.
Zilele europene ale patrimoniului, în 2023, prezintă numeroase oportunități
pentru organizatorii de evenimente și vizitatorii să reflecteze asupra modului
în care ne putem identifica și proteja patrimoniul cultural.
Aceste considerente au
constituit temeiul formulării temei „Patrimoniul cultural și comunitatea
locală” pentru organizarea și desfășurarea evenimentelor ediţiei ZEP,
prin care să se reflecte semnificațiile anului 2023 pentru România în contextul
cultural European.
Instituţia noastră s-a
implicat în diseminarea acestor informaţii, realizând o punte între Ministerul
Culturii şi ONG-urile şi instituţiile din Maramureş care au organizat
evenimente în preajma zilei de 16 septembrie 2023.
Ø
La iniţiativa acad. Marius
Porumb, a soţiei sale, artista Zoe Vida Porumb, instituţia noastră a colaborat
la organizarea unei suite de evenimente în memoria sculptorului Gheza Vida, de
la a cărui naştere s-au împlinit anul acesta 110 ani. A avut loc un simpozion
de evocare Vida 110, o expoziţie cu Noua donaţie către Muzeul memorial Vida
Gheza, Dezvelirea şi sfinţirea plăcii memoriale de pe fost Casă Vida şi
Parastasul pentru Gheza Vida şi familia
Ø Asociaţia „E CEVA BINE” ne-a propus colaborarea la proiectul Drumul Binelui
– o hartă afectivă a patrimoniului UNESCO din România, proiect care
constă înpromovarea patrimoniului UNESCO din întreaga ţară, începându-se cu filme
de aproximativ 10 minute despre bisericile de lemn din Maramureș, biserici din
Patrimoniul Mondial UNESCO, filme care vor fi prezentate publicului larg prin
intermediul site-ului www.drumulbinelui.ro,
precum şi organizarea de evenimente la Bucureşti şi Baia Sprie de prezentare a
proiectului, în data de 16 noiembrie, ziua Patrimoniului UNESCO în România.
Ø
Ȋn urma numeroaselor
solicitări ale instituţiei noastre adresate preoţilor parohi administratori ai
bisericilor monumente istorice, unii s-au conformat şi au impus un standard
pentru monumentele funerare şi un exemplu pozitiv este cimitirul din Strâmtura,
care a şi obţinut în urma unui concurs organizat de Episcopia Ortodoxă Română a
Maramureșului și Sătmarului, intitulat „Cimitirul parohial - spațiu sacru, loc
al odihnei și comuniunii celor adormiți întru Domnul” un onorabil loc doi, după
Cimitirul Vesel din Săpânţa.
Ȋn această vară, o enoriaşă a dorit edificarea unui
monument funerar din piatră în acest cimitir, şi chiar dacă instituţia noastră,
prin avizele sale aprobă realizarea de monumente funerare din piatră naturală
neşlefuită, suntem întotdeauna atenţi la monumentele vechi din cimitir, pentru
a nu se crea discrepanţe între monumentele funerare noi şi cele vechi din
incinta unui monument istoric. De data aceasta am avut susţinerea şi chiar
insistenţa primarului comunei Strâmtura, Ioan Pasere şi a preotului paroh Belea
Gheroghe Bogdan, care a preluat parohia din 2018 de a păstra obiceiul început
de curând de realizare a unor cruci din lemn tradiţionale, care au şi adus
aprecierea Episcopiei. A fost din punctul nostru de vedere o reacţie firească a
comunităţii locale, prin reprezentanţii ei legali şi spirituali, pe care
am respectat-o, am acceptat-o pentru că
a fost bine justificată şi în favoarea monumentului istoric în discuţie.
Ø
Tot în această vară am
întreprins mai multe vizite şi am avut o corespondenţă intensă cu părintele
Iustin Luţai din Săpânţa şi soţia acestuia. Dacă în trecut s-au făcut mai multe
intervenţii neavizate la biserică, pentru care este deschis un dosar penal, au
existat procese între parohie şi urmaşii lui Stan Pătraş, s-a solicitat un aviz
– neacordat - pentru construirea unor anexe în incinta cimitirului, preotul
Luţai – fiul este hotărât să intre în legalitate cu toate proiectele începute
sau aflate în plan. Ȋnceputul s-a făcut prin avizarea schimbării accesului auto
lateral, pe baza unui proiect supus atenţiei CZMI nr. 6.
Am
solicitat specialistului Institutului Naţional al Patrimoniului, dr. arh.
Andreea Pop, cu o teză de doctorat în temă: Arhitectura de veci în România.
Cimitire, mausolee, edificii funerare în spaţiul extracarpatic (1830-1939)
să vină într-o vizită la Săpânţa, să discute cu preotul şi dna preoteasă în
vederea unei colaborări pentru realizarea unui Regulament de protecţie a
Cimitirului Vesel, găsirea unor soluţii de restaurare a unor cruci din ambele
cimitire din Săpânţa, precum şi a unor troiţe în acelaşi stil.
Ø
O colaborare de succes
între membri ai comunităţii şi instituţii din Maramureş a avut loc tot
în noiembrie, când Teofil Ivanciuc, publicist, ghid turistic, autor a mai
multor articole şi volume despre patrimoniul cultural al Maramureşlui ne-a
atras atenţia că proprietarul unei anexe gospodăreşti din Slătioara în care se
aflau înglobate piese din biserica de lemn din Slătioara (portalul sculptat al
bisericii cu motive asemănătoare bisericilor datate 1639-1643 de la Sârbi
Susani, Budeşti Josani şi Strâmtura după aprecierea arh. dr. Alexandru Baboş)
doreşte modificarea acesteia, izolarea cu polistiren şi zugrăvirea, fapt ce
putea conduce la acoperirea şi chiar distrugerea în timp a acestor preţioase piese. Instituţia noastră a cerut ajutorul Consiliului Judeţean Maramureş,
domnului vicepreşedinte Radu Trufan şi doamnei manager al Muzeului Judeţean de
Etnografie şi Artă Populară, prof. Monica Mare, care au răspuns prompt
solicitării noastre şi graţie echipei de lemnari cu care colaborează aceste
instituţii au fost recuperate piesele în discuţie, care au fost donate de dl. Gavrilaş
Iosif, proprietarul anexei.
Totodată,
dl Gavrilaş ne-a arătat o băncuţă ce se presupune că ar proveni tot din
biserica veche de lemn, demolată în 1907 şi vândută sătenilor pe bucăţi.
Prin
studii dendrocronologice se va putea verifica această presupunere, iar dacă se
va dovedi adevărată, achiziţia acestei băncuţe va fi una dintre cele mai
importante din ultimii ani pentru muzeu şi o şansă deosebită de a expune
într-un mod modern piesele, apelând la simulări 3D pentru a reda măcar virtual
o comoară pierdută a Maramureşului.
Ø
Am colaborat cu
asociaţii, fundaţii şi alte instituţii la organizarea unor evenimente culturale
devenite deja tradiţie:
ü
în parteneriat cu
Biblioteca Județeanӑ „Petre Dulfu” și Colegiul Național „Mihai Eminescu” s-a
desfӑșurat o activitate educaționalӑ, cu elevii colegiului, în cadrul proiectului „Ziua Naționalӑ a
Lecturii” - 15 februarie 2023.
ü
în parteneriat cu Școala
Gimnazialӑ „George Coșbuc” Baia Mare s-a organizat o vizitӑ prilejuitӑ de la Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” din
localitatea Șurdești. Elevii clasei a IV-a au învӑțat cum se pӑstreazӑ și se
îngrijește tezaurul artistic, arhitectural și spiritual al acestui monument
istoric cu valoare de patrimoniu UNESCO.
ü
a fost încheiat acord de
parteneriat cu numӑrul 1491/20.09.2023
între Directia Județeanӑ pentru Culturӑ și Asociația Culturalӑ „Atelier 92” în
vederea realizӑrii proiectului „Festivalul Internațional de Artele
Spectacolului „ATELIER”, ediția a XXX-a”. Perioada de desfӑșurare 10.05.2024 –
10.08.2024.
ü
în parteneriat cu
Centrul Judetean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu
Borlan” Maramureș, Muzeul Județean de Etnografie și Artӑ Popularӑ Maramureș,
Episcopia Ortodoxӑ Românӑ a Maramureșului și Sӑtmarului, Parohia Ortodoxӑ
Ocoliș au organizat ediția 2023 a Taberei Naționale de Literaturӑ și Artӑ
„ARCHEUS”, în localitatea Ocoliș, jud. Maramureș.
Ȋn sociologie[2] „comunitatea
este un set de interacţiuni, comportamente umane cu un anumit
inţeles şi anumite aşteptări între membri. Nu doar acţiuni, ci acţiuni bazate
pe aşteptări, valori, credinţe şi inţelesuri comune între indivizi.
Şi mai important este faptul că o comunitate
nu înseamnă doar oamenii care o compun. O comunitate există de obicei înainte
ca membrii săi să se nască şi va continua probabil când toţi oamenii ce o alcătuiesc
o vor părăsi. Comunitatea este ceva dincolo de componentele sale, de membrii săi.
O comunitate poate avea membri care s-au mutat temporar în altă parte. Aceştia
ar putea dori să se întoarca la un moment dat, dar nu toţi o face.
De multe ori, o comunitate nici măcar
nu presupune o aşezare fizica, fiind demarcată în schimb drept un grup de
oameni cu interese comune.
De aceea reprezentanţii
instituţiei noastre au încercat să îi înţeleagă pe membrii comunităţii în ceea
ce priveşte nevoile şi limitările lor, dar şi să îi consţientizeze cu privire
la obligaţiile legale, morale pe care le au faţă de patrimoniul cultural din
imediata lor apropiere, să-l aprecieze, exploateze şi îmbogăţească în valenţe
spirituale faţă de ei înşişi şi faţă de străini.
SCURTĂ PREZENTARE A INSTITUŢIEI
1.
Sediul
instituţiei
Instituţia noastră
îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu închiriat, în zona Centrului Istoric,
chiria fiind susţinută în principal din sursa E, taxele pentru avize.
2. Situaţia posturilor
Potrivit Ordinului Ministrului Culturii nr. 2555/2023 ȋncepând cu data de 01.01.2023
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş are aprobat un număr de 8 posturi
dintre care 8 posturi finanţe: 1 funcţionar public de conducere şi 7 funcţii
publice de execuţie şi o structură organizatorică formată din 4 compartimente
după cum urmează:
-
Compartimentul
Patrimoniul Cultural Naţional Mobil şi Imaterial – inspector superior – absolvent de Arte Plastice
-
Compartimentul
Monumente Istorice şi Arheologie- 1
inspector superior – absolvent de Istorie şi Drept, doctorat în istorie; 2
consilieri superiori – absolvenţi ai Facultăţii Construcţii
-
Compartimentul
Financiar-Contabilitate, Salarizare, Administrativ, Achiziţii publice – 1 consilier achiziţii publice – absolvent Ştiinţe
Economice
-
Compartimentul
Cultură, Management, Resurse umane - 2 inspectori superiori, absolvenţi de
Psihologie, respectiv Administraţie Publică
Salarizarea angajaţilor
se face cf. Legii cadru nr. 153/2017, anexa VIII, familia ocupaţională de
funcţii bugetare „Administraţie”, astfel salariul de bază fiind în acest moment
de 6109 lei, pentru inspectorii/consilierii aflaţi la gradul profesional
superior, gradaţia 5 (unul singur are gradaţia 2 – salariu de bază 5537) la
care se adaugă îndemnizaţia de hrană, rezultând pentru un inspector/consilier
aflat la nivel maxim în grad şi de vechime un salariu net de 3776 lei. Precizăm
că sporul pentru condiţii vătămătoare solicitat în 2019 nu ne-a fost acordat de
către Minister.
Odată cu pensionarea
dlui Ioan Marchiş, în martie 2023, postul de director executiv a devenit
temporar ocupat de subsemnata, iar postul de inspector din cadrul
Compartimentului Monumente Istorice şi Arheologie a devenit temporar vacant,
apoi în 6 noiembrie 2023 odată cu pensionarea unei colege inginer constructor
din cadrul aceluiaşi compartiment (cel mai solicitat) s-a mai vacantat un post.
Soluţia de avarie a fost încheierea a două contracte de prestări servicii cu
două reputate arhitecte în vederea susţinerii fără sincope a activităţii de avizare,
control, corespondenţă curentă, precum şi întocmirea de Fişe de monumente
Istorice precum şi de Obligaţii privind folosinţa şi îmbogăţirea bazei de date
privind patrimoniul imobil.
3.
Situaţia financiară
La 30 noiembrie 2023 DJC MM avea aprobat de la Bugetul de
Stat 663,93 mii lei, din care 593,93 mii lei pentru Titlul I Cheltuieli de
personal și 70 mii lei pentru Titlul II Bunuri și servicii. Avem de recuperat
de la Casa Națională de Sănătate 8.196 lei pentru certificate medicale aferente
anului în curs. Așteptăm suplimentarea bugetului de personal cu 2.300 lei
pentru a putea lichida în decembrie drepturile salariale ale angajaților
direcției aferente lunii noiembrie.
Mii lei
|
Alineat buget de stat |
Buget aprobat |
Plăți |
|
10.01.01 Salarii de bază |
543,88 |
505,65 |
|
10.01.17 Indemnizații de hrană |
26,95 |
24,73 |
|
10.02.06 Vouchere de vacanță |
10,43 |
10,43 |
|
10.03.07 Contribuție asiguratorie de muncă |
12,67 |
11,75 |
|
Titlul I Cheltuieli de personal |
593,93 |
552,56 |
|
20.01.03 Încălzit, iluminat și forță motrică |
8,50 |
7,62 |
|
20.01.04 Apa, canal și salubritate |
2,13 |
1,86 |
|
20.01.08 Poștă, telecomunicații |
2,52 |
2,31 |
|
20.01.30 Alte bunuri și servicii |
10,71 |
9,21 |
|
20.30.04 Chirii |
46,14 |
42,00 |
|
Titlul II Bunuri și servicii |
70,00 |
63,00 |
In
primele unsprezece luni ale anului în curs am încasat 132 mii lei
contravaloarea facturilor emise conform Legii 422/2001 din care am efectuat
plăți în valoare de 35 mii lei conform bugetului aprobat de 80 mii lei.
Mii lei
|
Alineat buget venituri proprii |
Buget aprobat |
Încasări/plăți |
|
36.50 Încasări |
80,00 |
132,22 |
|
10.01.13 Indemnizații de delegare |
0,50 |
|
|
20.01.01 Furnituri de birou |
6,00 |
4,29 |
|
20.01.03 Încălzit, iluminat și forță motrică |
8,00 |
|
|
20.01.04 Apa, canal și salubritate |
1,00 |
|
|
20.01.05 Carburanți și lubrefianți |
6,00 |
4,50 |
|
20.01.08 Poștă, telecomunicații |
1,00 |
|
|
20.01.30 Alte bunuri și servicii |
20,00 |
11,29 |
|
20.05.30 Obiecte de inventar |
2,50 |
2,50 |
|
20.06.01 Deplasări interne |
2,00 |
0,87 |
|
20.13 Pregătire profesională |
1,50 |
|
|
20.30.04 Chirii |
8,50 |
|
|
20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri și servicii |
23,00 |
12,00 |
|
|
80,00 |
34,76 |
SINTEZA
PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI ALE DJC MARAMUREŞ ȊN ANUL 2023 PENTRU PROTEJARE,
CONSERVARE ŞI PUNERE ȊN VALOARE A PATRIMONIULUI IMOBIL Şi MOBIL ȊN JUDEŢUL
MARAMUREŞ
I.
PATRIMONIUL CULTURAL IMOBIL
În urma consultării CZMI au fost eliberate 170 avize
pentru lucrări importante asupra monumentelor istorice sau în zona de protecţie
a acestora, precum şi 10 avize interne pentru lucrări analizate în
conformitate cu Ordinul MC nr. 2797/2017, cu modificӑri ulterioare.
S-au efectuat 24 controale şi inspecţii la monumentele istorice şi la obiective din
zona de protecţie, trimiţându-se în
unele cazuri adrese de încetare a lucrărilor realizate fără avizul instituţiei,
solicitându-se primăriilor să ia măsuri cu privire la încălcări ale legislaţiei
(Baia Mare, Budeşti, Săpânţa Baia Sprie, Sighetu Marmaţiei, Sӑpânța,
Slӑtioara, Șurdești, Remetea Chioarului,
Şomcuta Mare) şi o sesizare la
Inspectoratul de Poliţie al judeţului Maramureş, Serviciul de Investigaţii
Criminale pentru lucrările neautorizate din Baia Mare, str. Pintea Viteazul 6.
Au fost emise 18 acorduri în baza prevederilor
art.11 alin (4) din Legea 50/1991 privind autorizarea executӑrii lucrӑrilor de
construcții, republicatӑ, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare, în
conformitate cu prevederile Ordinului ministrului culturii nr. 3037/2020 pentru
aprobarea procedurii privind notificarea prealabilӑ și emiterea acordului
scris.
S-a participat la recepţia privind finalizarea lucrărilor
de construcții aferente investiției “Împrejmuire teren (latura est), amenajare
parcare și montare barierӑ automatӑ”, str. Țibleşului nr.16, loc. Baia Mare,
jud. Maramureș;
ü Dreptul
de preempţiune al statului asupra monumentelor istorice
Conform art. 4 al Legii 422/2001 republicată,
proprietarii de monumente istorice pot să vândă aceste imobile numai în
condiţiile exercitării dreptului de preempţiune al statului român, prin
Ministerul Culturii, pentru monumentele istorice clasate în grupa A sau prin
serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii pentru monumentele
istorice clasate în grupa B, ori al unităţilor administrativ teritoriale, după
caz, sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării.
În anul 2023 Direcţia Judeţeană pentru Cultură a primit 11 astfel de înştiinţări:
·
Înștiințare
privind vânzarea de imobil situat în intravilanul municipiului Sighetu Marmației,
Piața Libertӑții nr.20 județul Maramureș, monument istoric Banca maramureșeanӑ,
cod. MM-II-m-A-04725, conform LMI.
·
Înștiințare
privind vânzarea imobilului situat în Șomcuta Mare, jud. Maramureș, cunoscut
sub numele de Casino, azi B.C.R. – filiala Șomcuta Mare cod MM-II-m-B-04765,
conform LMI.
·
Înștiințare
privind intenția de vânzare a imobilului situat în Gârdani nr.457, jud.
Maramureș, cunoscut drept Castelul Blomberg, azi Casӑ de copii, cod
MM-II-m-B-04578, conform LMI..
·
Înștiințare
privind intenția de vânzare a imobilului situat în Baia Mare, str. Vasile
Lucaciu nr.61, județ Maramureș, monument istoric „Fostul palat episcopal, azi
Întreprinderea de tricotaje, cod. MM-II-m-B-04472”.
·
Înștiințare
privind intenția de vânzare a imobilului situat în Baia Sprie, str. Sӑsar nr.2,
jud. Maramureș, Sediu Banca Comercialӑ Românӑ aflat in „Centrul Istoric al
orașului Baia Sprie” MM-II-m-A-04498.
·
Înștiințare
privind intenția de vânzare a imobilului situat în Sighetu Marmaței, str.
Mihaly de Apșa nr.2, ap.19, parte din
“Fosta Prefecturӑ a comitatului Maramureș, azi restaurant Curtea Veche și
locuințe” cod LMI MM-II-m-B-04737 jud. Maramureș.
·
Înștiințare
privind intenția de vânzare a imobilului situat în Baia Mare, str. Teatrului
nr.2, ap.4, Casa “Gall” cod LMI
MM-II-m-B-04489, jud. Maramureș.
·
Înștiințare
privind intenția de vânzare a imobilului situat în Sighetu Marmației, str.
Bogdan Vodӑ nr.7, “Casa clericalӑ ucraineanӑ” cod LMI MM-II-m-B-04683 jud.
Maramureș.
·
Înștiințare
privind intenția de vânzare a imobilului situat în Baia Mare, Str. Paris nr.11
“Casӑ” cod LMI MM-II-m-B-04478, jud. Maramureș.
·
Înștiințare
privind intenția de vânzare a imobilului situat în Sighetu Marmației, str.
Libertӑtii nr.12, parter, ap.2 parte din monument istoric “Casa Kahan” cod LMI
MM-II-m-B-04722, jud. Maramureș.
·
Înștiințare
privind intenția de vânzare a imobilului situat în Baia Mare, str. Gheorghe
Șincai nr.1, parter, (Teatrului, nr.2) ap.2, cunoscut drept Casa Gall “Casa
Kahan” cod LMI MM-II-m-B-04489, jud. Maramureș.
Fondul
Cultural Naţional
Administraţia Fondului Cultural
Naţional (AFCN), instituţie publică subordonată Ministerului Culturii, oferă în
fiecare an finanţări nerambursabile instituţiilor publice, organizaţiilor
neguvernamentale şi persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară
activităţi culturale.
Unul din mijloacele prin care se
strâng fondurile necesare finanţării nerambursabile a programelor şi
proiectelor culturale de care au beneficiat şi instituţii sau ONG-uri din
judeţul nostru, este Fondul Cultural Naţional. Instituţia noastră colaborează
cu AFCN în scopul identificării şi controlării respectării obligaţiilor de
plată a contribuţiilor la fondul cultural naţional. (Ordonanţa 51/1998 cu
modificările şi completările ulterioare)
Au fost identificați, cu ajutorul
primăriilor, operatori economici care își desfӑșoarӑ activitatea in incinta
imobilelor având regim juridic de monumente istorice proprietate publicӑ și/sau
privatӑ, art. 21, alin. 1, lit. f) şi care datorează o cotă de 0.1% din
încasările realizate de operatorii economici din activităţi economice
desfăşurate în incinta imobilelor având regim juridic de monumente istorice
proprietate publică şi privată, cu excepţia activităţilor cu scop educativ,
cultural şi farmaceutic şi a încasărilor
din activităţi pentru care se datorează timbrul monumentelor istorice în conformitate
cu prevederile art. 51 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 422/2001, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare;
Ne-am axat în acest an cu
prioritate, la cererea AFCN şi având în vedere informaţiile pe care le deţinem
ca instituţie ce avizează lucrările efectuate în zona de protecţie a
monumentelor istorice, pe înştiinţarea operatorilor economici ce realizează
investiţii amplasate în zona de
protecţie ale monumentelor istorice proprietate
publică sau privată, în zone construite protejate, ansambluri sau situri
urbane, după caz, să vireze către AFCN 0.5% din devizul general al
investiţiilor autorizate, cf. art. 21, alin. 1, lit. n).
Timbrul
monumentelor istorice
Instituit prin Legea 422/2001,
timbrul monumentelor istorice reprezintă un mijloc de a colecta fonduri de la
persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi cuprinse în art. 51 al
legii, precum şi în Normele metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor
istorice şi modalităţile de percepere, încasare, virare, utilizare şi
evidenţiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia, aprobate prin HG 1502/2007 cu modificările
ulterioare (OUG 77/2009 – scoaterea din lista plătitorilor a Companiei Naţionale
“Loteria Română”).
La
solicitările şi îndrumarea Serviciului
Timbrul Monumentelor Istorice din cadrul Institutului Naţional al
Patrimoniului, instituţie aflată în subordonarea Ministerului Culturii, am
identificat şi înștiințat persoanele fizice sau juridice care au obligaţia de a
contribui, conform art. 51, alin (3) la plata timbrului monumentelor istorice
pentru:
a) cărţile poştale ilustrate, plicurile,
mărcile poştale, hărţile, pliantele, broşurile, revistele, ghidurile turistice,
cărţile, albumele, atlasele, enciclopediile, filmele artistice şi documentare,
casetele video, compact-discurile, diapozitivele, videoclipurile, cardurile
bancare şi cartelele telefonice comercializate în România, reprezentând
monumente istorice individualizate sau în ansambluri, prin imagini fotografice
sau reprezentări grafice de interior sau exterior;
b) biletele de intrare, inclusiv taxele de
fotografiere sau de filmare, pentru monumentele istorice puse la dispoziţie
publicului, în totalitate ori în parte, aflate în proprietatea sau în folosinţa
persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi economice;
c) biletele de intrare la manifestările
culturale, sportive sau de agrement, târguri şi expoziţii desfăşurate în spaţii
situate în zona de protecţie a acestora sau în zonele construite protejate;
Aceste fonduri sunt utilizate de
Institutul Naţional al Patrimoniului exclusiv pentru:
-
acordarea de credite în condiţiile legii, cu prioritate pentru lucrări de
intervenţie urgentă la monumente istorice;
-
finanţarea elaborării de reglementări tehnico-economice, de norme şi
metodologii privind elaborarea de documentaţii specifice, executarea de
lucrări, realizării de achiziţii, contractări şi decontări de lucrări privind
monumentele istorice;
-
finanţarea unor amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru
vizitare gratuită precum şi pentru realizarea unor programe sau proiecte
culturale (cf. art. 52 al Legii 422/2001 cu modificările ulterioare).
Compartimentul arheologie
- De la începutul anului 2023 şi până în prezent au fost
verificate peste 43 de perimetre de exploatare în conformitate cu
prevederile Legii 85/2003 şi a articolului 5, aliniatul 3 din Ordinul ANRM nr.
125/2011.
- Au fost eliberate 25 avize specifice (adeverințe) pentru vânzare teren extravilan conform Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a
vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan.
- Au fost
eliberate 5 adeverințe privind situarea unor imobile fațӑ de monumente
istorice
- Au fost verificate 290 documentații
conform Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice
și private asupra mediului.
În data de 17.08.2023 a fost încheiat un proces verbal de
predare primire între Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare și
Directia Județeanӑ pentru Culturӑ Maramureș cu ocazia predӑrii de bunuri
arheologice descoperite pe raza comunei Cernești, jud. Maramureș;
În luna octombrie a fost inițiatӑ o activitate de control
împreunӑ cu Inspectoratul de Poliție al județului Maramureș și Muzeul Județean
de Istorie și Arheologie în zona municipiului Sighetu Marmației pentru a
verifica zone arheologice vulnerabile la braconajul arheologic.
A fost încheiat un proces verbal de predare primire între
Muzeul Maramureșan Sighetu Marmației și Directia Judeteanӑ pentru Culturӑ
Maramureș cu ocazia predӑrii de bunuri arheologice descoperite pe raza
localitӑții Sighetu Marmației, jud. Maramureș;
A fost încheiat un proces verbal de predare primire între
între Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare și Directia Judeteanӑ
pentru Culturӑ Maramureș cu ocazia predӑrii de bunuri arheologice descoperite
pe raza localitӑții Dӑmӑcușeni, oraș Târgu Lӑpuș, jud. Maramureș;
A fost transmisӑ și aprobatӑ de cӑtre Ministerul Culturii
autorizația pentru diagnostic arheologic intruziv în cadrul obiectivului
“Elaborarea studiului de fezabilitate privind drum expres Petea -Satu Mare –
Baia Mare”.
Au fost transmise Ministerului Culturii și au fost
aprobate de cӑtre Comisia Naționalӑ de Arheologie, rapoartele de cercetare
arheologicӑ pentru: “Varianta ocolitoare a municipiului Baia Mare” și “Varianta
de ocolire Sighetu Marmației”.
II.
PATRIMONIU
CULTURAL MOBIL
Departamentul Patrimoniului cultural mobil a desfăşurat
următoarele activităţi:
În
primul trimestru al anului s-a verificat starea de conservare şi securitate a
bunurilor culturale mobile clasate din cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie
Maramureş, conform Legii nr. 182/2000, Art. 23 privind Păstrarea, depozitarea
şi asigurarea securităţii bunurilor culturale mobile. Bunurile verificate sunt
clasate în categoriile juridice Tezaur şi Fond.
A fost monitorizatӑ starea de conservare a bunurilor
culturale aflate în Muzeul Maramureșan din localitatea Sighetu Marmației. A
fost întocmit Proces verbal cu data de 13.04.2023.
A fost monitorizatӑ starea de conservare a bunurilor
culturale aflate în Muzeul de Artӑ – “Centrul Artistic Baia Mare”, Muzeul
Județean de Etnografie și Artӑ Popularӑ Maramureș, Muzeul de Mineralogie
“Victor Gorduza” Baia Mare, Muzeul de Științe Astronomice Baia Mare.
Au fost soluţionate cererile privind exportul bunurilor culturale mobile
(scoaterea bunurilor culturale mobile de pe teritoriul naţional) – 31 certificate/ adeverințe export definitiv
şi temporar;
[1] Sursa: //ro.wikipedia.org/wiki/Monument#cite_note-3
[2] Phil Bartle, Ce este comunitatea? O perspectivă sociologică, traducere de Dan Carp, accesat pe https://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm, în 6.12.2023
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu