Rusaliile, cunoscute și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh, reprezintă una dintre cele mai importante sărbători creștine, celebrată la 50 de zile după Paște.
Rusaliile se sărbătoresc anul acesta pe 23 iunie şi
pică într-o zi de duminică. Se pare că sărbătoarea Rusaliilor se ține diferit
în funcție de fiecare regiune a țării. Astfel, în Moldova și Transilvania
creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia,
Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.
24
Iunie este zi liberă pentru angajaţii români.
Sărbătoarea
Rusaliilor constituie cea mai veche sărbătoare creştină alături de cea a
Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Despre ea
amintesc Sfântul Apostol Pavel (1 Cor. 16, S) şi Sfântul Luca (Fapte 20, 16).
Εste menţionată şi în Constituţiile Apostolice şi de mai mulţi părinţi ai
primelor secole, Sfântul Irineu, Tertulian, Origen, Sfântul Epifanie, precum şi
de canonul 43 al Sinodului din Elvira (c. 300) şi de canonul 20 al Sinodului I
Ecumenic (325, care opreşte îngenuncherea în ziua Rusaliilor).
De Rusalii, creștinii comemorează momentul în care
Duhul Sfânt s-a pogorât asupra ucenicilor lui Iisus Hristos, adunându-se în
Ierusalim pentru sărbătoarea evreiască a Cincizecimii. Această întâmplare este
considerată momentul nașterii Bisericii creștine, deoarece apostolii au primit
darul vorbirii în limbi și au început să propovăduiască Evanghelia tuturor
națiunilor. Rusaliile sunt, astfel, o sărbătoare a comuniunii și a unității
spirituale, celebrând darurile Sfântului Duh și începerea misiunii apostolice
de răspândire a creștinismului.
Pogorârea Sfântului Duh este istorisită de Sfântul
Apostol şi Evanghelist Luca în Faptele Apostolilor (Fapte 2). La cincizeci de zile
după Paşti, ucenicii lui Hristos erau adunaţi „toţi în acelaşi loc”. Pogorârea
Duhului Sfânt a fost precedată de un vuiet venit din cer, care s-a făcut auzit
ca o „suflare de vânt ce vine repede” (Fapte 2, 2). Experienţa auditivă a
prezenţei Duhului Sfânt de către Apostoli a fost însoţită si de una vizuală:
fiecare a văzut pe capetele celorlalţi nişte limbi ca de foc (Faptele
Apostolilor 2, 3). „Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să
vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi”.
Vuietul prin care Duhul Sfânt şi-a făcut simţită
prezenţa, a apărut „din cer şi fără de veste”. Dumnezeu este libertate
desăvârşită. Apostolii aşteptau, dar nu ei au decis. Sfântul Duh se manifestat
cu totul surprinzător: „s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine
repede” – deci „ceva neobişnuit, care te zguduie, te cutremură, te trezeşte”,
după cum spunea Părintele Constantin Galeriu.
Îndată ce s-au umplut de Duhul Sfânt, ucenicii lui
Hristos au început să vorbească „despre faptele minunate ale lui Dumnezeu” în
limbi străine, necunoscute lor până atunci, putând fi astfel înţeleşi de evreii
şi de prozeliţii care se aflau atunci în Ierusalim, fiecare în limba „în care
s-au născut”. În acea zi, în Ierusalim se aflau oameni care reprezentau toate seminţiile
pământului: parţi, mezi, oameni din Mesopotamia, din Iudeea, din Egipt, din
Libia, din Capadocia, din Pamfilia etc.
Duhul Sfânt nu se coboară peste Apostoli „sub forma
unei pături de foc, ca o învelitoare deasupra lor, care i-ar fi uniformizat, ci
sub forma de limbi ca de foc deasupra capului fiecăruia”, spune Preafericitul
Patriarh Daniel. Acest fapt ne arată că Duhul Sfânt „nu colectivizează, nu îi
uniformizează pe oameni, ci cultivă identitatea fiecărei persoane umane,
distincte de celelalte persoane, o luminează, o îmbogăţeşte şi o face sa
comunice cu celelalte persoane în iubirea Preasfintei Treimi. Duhul Sfânt nu
este nivelator de identităţi personale sau etnice, ci el face să crească
duhovniceşte fiecare persoană, fiecare popor”.
Sărbătoarea Cincizecimii este sărbătoarea Sfintei
Treimi, deoarece prin pogorârea Duhului Sfânt, ne încredinţăm de faptul că
Dumnezeu este Treimic. Sensul fundamental al sărbătorii este în primul rând,
acela că în ziua Cincizecimii, Apostolii au înţeles că Duhul Sfânt este o
persoană a Sfintei Treimi. Iar în al doilea rând, Duhul Sfânt i-a făcut pe
ucenici mădulare ale Trupului lui Hristos şi le-a dat puterea de a lua parte la
biruinţa lui Hristos asupra morţii.
În tradiţia Bisericii Ortodoxe, în ziua imediat următoare
marilor sărbători se comemorează persoanele care stau în legătură nemijlocită
cu persoana sau evenimentul aflat în centrul respectivei sărbători. Întrucât
persoanele Sfintei Treimi, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, sunt într-o legătură
nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii
Sfintei Treimi.
Semnificația
sărbătorii pentru credincioși
Pentru credincioși, Rusaliile reprezintă o ocazie de
reînnoire spirituală și de reafirmare a credinței. Pogorârea Sfântului Duh este
văzută ca o revărsare a harului divin asupra Bisericii și a fiecărui credincios
în parte. Este un timp de rugăciune intensă, de participare la slujbele
religioase și de reflecție asupra importanței Duhului Sfânt în viața personală
și comunitară. De asemenea, credincioșii sunt chemați să își deschidă inima
către darurile Duhului Sfânt, precum înțelepciunea, înțelegerea, sfatul, tăria,
cunoașterea, evlavia și frica de Dumnezeu.
Tradiții
de Rusalii 2024
De Rusalii, se leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri,
care diferă de la o regiune la alta. În unele zone, oamenii îşi împdobesc
casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga
răul şi bolile. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare:
se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale
zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar
credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.
Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se
folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai
până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.
Tot de Rusalii, în unele regiuni se dansează
"Jocul Căluşarilor”. Astfel, se spune în popor că leacul cel mai folosit
pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.
În unele zone, femeile fac descântece pentru
alungarea Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi
păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului. Spiritele rele se mai alungă
prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.
În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe
ugerele vacilor, pentru a le spori laptele. Tot de Rusalii, în Ardeal există
obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”, când femeile sunt stropite cu apă
pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului. În anumite zone se spune
că dacă de Rusalii este timp frumos atunci toată vara va fi frumoasă şi
rodnică.
Superstiții
de Rusalii 2024
Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe
fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu
respectă ziua. Rusaliile, cunoscute sub diferite nume - iele, zâne, şoimane,
împărătesele-văzduhului, ursoaice - umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în
care dansează rămân arse şi neroditoare.
În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii
nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele. De
Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii,
pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.
În unele zone se spune că cine nu respectă
sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită
popular “luat din Rusalii”. De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în
ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”.
Ce
este strict interzis să facem de Rusalii
Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de
puterea ielelor, deoarece nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua. De la
Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac, iar în ziua
de Rusalii nu e bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi “luat din Rusalii”.
C.L.L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu