Efectul de sinergie

Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

 

„Prin efectul de sinergie, doi pot duce de trei ori mai mult ca unul”.

„Unde-i unul nu-i putere La nevoi și la durere

Unde-s doi puterea crește Și dușmanul nu sporește!”[1]

 ca urmare a „efectului de sinergie”.

 

 

Cuprins:

1. Precizări de ordin semantic

2. Esența fenomenului „efectul de sinergie”

3. Scurte considerații despre efectul de sinergie în medicină

4. Sinergia Om - IA: Dincolo de simpla automatizare

Bibliografie

 

Rezumat. Înțelegerea sensului și a conținutului noțiunii de „efect de sinergie” este esențială pentru aplicarea sa de către persoanele fizice, juridice și la nivel de societate, în scopul obținerii și maximizării unor efecte benefice. Știința sinergetică vizează combinarea optimă și cooperarea componentelor unui sistem pentru a maximiza efectele pozitive și a minimaliza pe cele negative. Lucrarea analizează manifestarea sinergiei de la formele sale clasice în medicină, până la noua frontieră a colaborării dintre Inteligența Umană și Inteligența Artificială. Sinergetica deschide noi perspective, demonstrând că viitorul aparține celor care știu să combine „informația rapidă și de precizie a mașinii” cu „înțelepciunea plină de umanitate a omului”, transformând astfel o simplă procesare de date într-un rezultat sinergic superior. Cine nu adoptă acest mod de gândire riscă să rămână blocat în trecut, lucrarea subliniind că, în era digitală, formula „1+1=3” este singura cale spre progres real.

 

Cuvinte și expresii cheie: sinergie; efect de sinergie; combinări optime; cooperare; interdependenţe; conexiuni; componentele unui sistem; Inteligența umană (IU) Inteligență Artificială (IA); Sinergie Om-IA; înțelepciune aplicată; sinergie negativă; factorul timp.

 

1. Precizări de ordin semantic

 

Sinergia este situația în care efectul întregului este mai mare decât suma efectelor elementelor care îl compun, în cazul în care cestea sunt privite separat.

Prin urmare, există o performanță, o eficiență, un efect mai mare al întregului decât dacă s-ar acționa separat prin fiecare element component.

Altfel exprimat, cuvântul „sinergie” exprimă faptul că, prin acţiunea simultană a două elemente, se obţine un efect mai mare decât suma efectelor produse de fiecare dintre cele două elemente, după „formula sinergică” 1 + 1 = 3 sau mai mult de 3.

În „sinergie”, „efectul/puterea acţiunii simultane a două elemente” nu este egal cu suma celor două „efecte” care s-au  asociat/combinat, ci este mult mai mare, după „formula sinergică” prezentată anterior.

În condițiile în care, în toate cazurile, efectul întregului ar fi este egal cu suma efectelor elementelor care îl compun, am avea numai „formula însumării” 1 + 1 = 2 (și nimic mai mult, în nici o condiție și sub nici o formă) și nu ar mai avea sens să vorbim de „efectul de sinergie”.

Ori, în condițiile în care în viața reală s-a dovedit că, în aproape toate domeniile studiate de știință, se constată situații în care efectul întregului este mai mare decât suma efectelor elementelor care îl compun, s-a tras concluzia că este vorba de un fenomen cu totul aparte, căruia i s-a dat numele de „efectul de sinergie”.

Foarte important este a nu se confunda „formula însumării”, în care 1 + 1 = 2 și nimic mai mult, în nici o condiție și sub nici o formă, cu „formula sinergică”, în care 1 + 1 = 3 sau mai mult.

 

Deci:

1) în cazul în care efectul întregului este egal cu suma efectelor elementelor care îl compun, suntem în cazul însumării, în care 1 + 1 = 2 și nimic mai mult, în nici o condiție și sub nici o formă;

2) în cazul în care efectul întregului este mai mare decât suma efectelor elementelor care îl compun, suntem în cazul sinergiei, în care 1 + 1 = 3 sau mai mult.

 

2. Esența fenomenului „efectul de sinergie”

 

Efectul de sinergie are particularități și caracteristici distincte în fiecare domeniu de activitate, iar înțelegerea acestuia presupune un minimum de pregătire științifică în domeniul respectiv.

Deciziile care se iau în scopul obținerii unor „combinări optime”  urmăresc obţinerea unor efecte pozitive amplificate în urma acţiunii simultane a mai multor factori, astfel încât efectul obţinut să fie mai mare decât suma efectelor produse de fiecare factor în parte.

În activitățile umane, nici un efect de sinergie nu este posibilă fără idei creative.

Sinergia nu se produce automat.

Obținerea unor „efecte de sinergie” este o activitate foarte complexă, la care se pot ajunge numai prin „combinarea optimă” a funcţiilor, a elementelor sau a efectelor individuale ale fiecărei componente ale unui ansamblu, pentru a obţine efecte mai mari decât suma efectelor componentelor.

Obținerea unui „efect de sinergie” este o problemă deosebit de complexă fie și numai prin știința cunoașterii:

1) elementelor care sunt compatibile sinergic (nu oarecum);

2) integrării optime a elementelor componentelor;

3) relaţiilor și reacțiilor dintre acestea;

4) momentului optim (a) de integrare și de combinare a elementelor componentelor și (b) de „reacție” și de producere a efectelor favorabile posibile;

4) efectelor care se obțin, care sunt mai mari decât simpla însumare a acestora;

5) evoluția, dinamica, atât în combinarea elementelor, cât și a efectului acestora.

Spre exemplu, crizele economico, sociale şi/sau politice, generează efecte de sinergie negative pentru marea majoritate a populației, în timp ce unele dintre marile companii (care poate chiar au contribuit la declanșarea acestora) obțin efecte de sinergie pozitive (pe seama lor)

Natura şi amploarea sinergiei depinde foarte mult de activitatea creativă, de cunoştinţele, de aptitudinile şi de puterea de decizie a celor implicaţi în realizarea obiectivelor urmărite a se obține.    

„Efecte de sinergie” nu sunt numai pozitive, ele  sunt și negative.

Efecte de sinergie negative se constată destul de des, atât la nivel individual, cât și la nivel de colectivitate și de societate.

Cu toate că efectele de sinergie negative sunt deosebit de importante, acestea sunt foarte puțin studiate, atât la nivel individual, cât și la nivel de colectivitate și de societate.

Orice persoană fizică și (mai ales) juridică își dorește să desfășoare activități „cu efecte de sinergie”, adică să-și maximizeze veniturile, profiturile, rentabilitatea, eficienţa, productivitatea etc., respectiv să-și minimizeze costurile, cheltuielile, pierderile etc.

Un element foarte important, chiar decisiv, în obținerea oricărui „efect de sinergie” îl constituie „factorul timp” și aceasta deoarece există un „moment optim”:

(a) de integrare, de combinare a elementelor componente,

(b) de reacție și de producere a efectelor favorabile posibile,

c) de valorificare a efectelor în care se declanşează nivelul maxim de sinergie.

Sunt cazuri în care, dacă s-a pierdut „momentul optim” de valorificare a nivelul maxim în care se produce „efectul de sinergie”, se pierde totul.

Este precum, spre exemplu, la o floare care înflorește numai o singură zi dintr-un an.

Cei doi factori care intervin, pentru a valorifica la maximum floarea respectivă (prin recoltare, filmare, fotografiere etc.), sunt:

1) „momentul potrivit”, care este acea „o singură zi dintr-un an” și

2) „omul potrivit” la „momentul potrivit”.

Dacă „omul” nu a fost de față în singura zi din an când a înflorit floarea respectivă, acesta a pierdut „momentul potrivit” și nu-i mai rămâne decât să o ia de la început, să aștepte (încă un an) să înflorească și … dacă tot pierde „momentul potrivit”, de „o zi dintr-un an”, poate să o țină tot așa ani de zile; aceasta din cauză că nu știe să valorifice „factorul timp” în obținerea efectului maxim, de sinergie.

Efectele de sinergie se pot produce:

1) fie direct, (1.1) într-un anumit interval de timp, bine determinat, și (1.2) într-o mărime cuantificabilă,

 (2) fie indirect, (2.1) prin efecte propagate și/sau (2.2) prin efecte de antrenare, care pot să fie și acestea deosebit de mari și de benefice.

Efectele de sinergie indirecte nu se produc

(a) nici într-un anumit interval de timp, bine determinat și

(b) nici într-o mărime cuantificabilă.

Unele efectele de sinergie sunt pe termen scurt (chiar imediat în unele cazuri), precum un tratament/o injecție, prin care un om a fost salvat de la moarte, în timp ce altele sunt pe termen lung, chiar pe zeci de ani, precum vaccinurile, tratamentele profilactice, tratamentele în cazul unor boli etc.

În tot mai multe țări se acordă o atenție sporită „dezvoltării cercetărilor științifice în vederea obținerii efectelor de sinergie” în numeroase domenii de activitate, pe primul loc situându-se tratamentele medicale, lucru normal deoarece privește sănătatea și viața oamenilor (despre cele militare, care sunt la „secret de stat” nu se vorbește).

„Tratamentele medicale” și „inteligența artificială” sunt numai două exemple, dintre numeroase altele care se pot da, despre la ceea ce s-a putut ajunge prin „efectele de sinergie”, abordarea lor fiind foarte complicată, fapt pentru care nu constituie subiect de discuție în acest articol.

Formula câștigătoare a sinergiei ar trebui avută în vedere și de fiecare persoană în parte în tot ceea ce face, spre a fi aplicată peste tot acolo unde este posibil și dă rezultate.

„Efectele de sinergie” au fost cunoscute de mii de ani, dar erau redate prin diferite expresii populare „pline de înțelepciune”, precum „Doi pot duce de trei ori mai mult ca unul” și aceasta ca urmare a „efectului de sinergie”.

Din vechime și în gândirea înțeleaptă a poporului român sunt numeroase expresii prin care, în cuvinte simple, s-a exprimat ceea ce acum noi numim „efectul de sinergie”, precum în versurile:

„Unde-i unul nu-i putere

La nevoi și la durere

Unde-s doi puterea crește

Și dușmanul nu sporește!” ca urmare a „efectului de sinergie”.

Din lumea politică este destul de cunoscut următorul „efect de sinergie” (bazat pe un exemplu care reflectă cazuri frecvente din lumea reală):

1) partidul politic „P1”, candidând singur obține 1% din totalul voturilor;

2) partidul politic „P2”, candidând tot singur obține 2% din totalul voturilor;

3) ambele partide, candidând separat, obțin 1% + 2% = 3% din totalul voturilor, cu mult sub pragul de 5% pentru a intra în Parlament;

4) fiind conștiente de acest lucru, respectivele partide hotărăsc și candidează împreună, obținând 6% din totalul voturilor, peste pragul de 5%, intrând astfel în Parlament și aceasta deoarece au avut capacitatea de a valorifica „efectul de sinergie”, unde s-a ajuns ca 1% + 2% = 6%.

Din cauză că exprimarea legilor matematice în cazul sinergiei este o problemă complexă și controversată, nu-mi permit o abordare pe această temă. 

Am prezentat esența „efectului de sinergie” pentru ca fiecare persoană să-l înțeleagă și, pe cât posibil, să-l aibă permanent în vedere spre aplicare, acolo unde este posibil, în scopul maximizării efectelor benefice.

 

3. Scurte considerații despre efectul de sinergie în medicină

 

Având în vedere faptul că efectul de sinergie în medicină privește sănătatea și viața oamenilor, se impun câteva considerații pe această problemă.

Prin a lua împreună, în același timp, mai multe medicamente, se obțin efecte de sinergie:

1) pozitive, dacă SE respectă prescripția (rețeta) medicală, care salvează viața unor oameni, și

 2) negative, dacă NU se respectă prescripția (rețeta) medicală, care pot produce chiar și moartea, în special în doze mari și la un moment nepotrivit.

Deci, sinergia negativă în medicină se manifestă prin efecte foarte periculoase, chiar până la a provoca decese.

Spre exemplu, luarea simultană a mai multe medicamente incompatibile (interdicții medicamentoase) nu numai că anulează efectul benefic al fiecăruia, în cazul în care ar fi luat separat, conform prescripției medicale, dar poate avea efecte sinergice negative atât de mari, precum cauzarea de hemoragii, de toxicitate etc., încât să pună în pericol viața persoanei care le ia.

În asemenea cazuri se produce efectul negativ de augmentare, de a mări, de a spori ceva în rău prin luarea unor medicamente de aceeași natură.

Deci, un om își poate pune în pericol sănătatea, și chiar viața, în cazul în care ia (simultan) mai multe medicamente la care nu le cunoaște efectele negative care au loc prin asocierea acestora.

 

4. Sinergia Om - IA: Dincolo de simpla automatizare

 

În era digitală, efectul de sinergie capătă o dimensiune critică prin interacțiunea dintre Inteligența Umană (IU) și Inteligența Artificială (IA).

Dacă privim această relație ca pe o simplă înlocuire a muncii, rămânem blocați în „aritmetica sărăciei” specifică jocurilor cu sumă nulă.

Dacă însă abordăm această colaborare prin prisma sinergeticii, obținem o multiplicare exponențială a resurselor.

„Mecanismul sinergiei tehnologice se bazează pe combinarea optimă a două elemente distincte, generând astfel un al treilea element, cel al rezultatului amplificat:

1. Elementul 1 – Inteligența Umană (IU): Aduce discernământul etic, creativitatea contextuală, empatia și capacitatea de a înțelege nuanțele sociale și morale complexe.

2. Elementul 2 – Inteligența Artificială (IA): Aduce puterea de procesare a miliardelor de date în fracțiuni de secundă, identificarea tiparelor ascunse și execuția sarcinilor de rutină fără eroare sau oboseală.

3. Efectul de Sinergie (Rezultatul: 1+1=3 sau mai mult): Colaborarea primelor două elemente (IU + IA) nu doar că multiplică rezultatul, dar generează soluții noi, pe care niciunul dintre parteneri nu le-ar fi putut produce în izolare.

Exemplu practic: În diagnosticarea medicală, IA poate detecta anomalii milimetrice pe o radiografie cu o viteză și precizie supraumane. Totuși, medicul este cel care coroborează acea informație brută cu istoricul bolii, cu starea clinică reală a pacientului și cu contextul stilului de viață al acestuia. Această interdependență constituie o sinergie pozitivă care salvează vieți, depășind limitele algoritmului izolat.

Sinergia negativă în IA:

Acest fenomen periculos apare atunci când „momentul optim” de intervenție umană este ignorat, iar decizia este delegată exclusiv mașinii.

În acest scenariu, formula devine regresivă (1+1 < 2), deoarece se pierde responsabilitatea decizională și se pot genera erori sistemice (precum „halucinațiile” algoritmice) cu un impact distructiv asupra întregii societăți.

În esență, această formă de colaborare accentuează distincția necesară dintre informația rapidă și de precizie a mașinii, dar rece, și înțelepciunea aplicată, plină de umanitate, a omului.

 

Bibliografie

 

Leonica Popescu. Reperele efectului de sinergie, în http://www.europeea.ro/main.php?afiseaza_continuare=1&articol_id=87&pagina_afisata=1&categorie=economie

Sorin Ionescu. Crearea sinergiei în management, pe file:///C:/Users/Zen/AppData/Local/Temp/eea-60-2-2012-118-EN-lp-000.pdf.pdf

https://www.scribd.com/doc/22217689/Tema-9-Sinergetica-importan%C5%A3a-%C5%9Fi-rolul-ei-pentru-%C5%9Ftiin%C5%A3a-%C5%9Fi-practica

https://ro.encyclopedia-titanica.com/significado-de-sinergia

https://coonwood.ru/ro/razumnoe-pitanie/sinergeticheskii-effekt---ponyatie-sinergii-i-sinergeticheskogo.html

https://ro.frwiki.wiki/wiki/Synergie

https://istoriesinumismatica.wordpress.com/tag/efect-sinergic/

 

---

[1] Aceste versuri sunt din poezia „Hora Unirii”, de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, și din povestea „Moș Ion Roată și Unirea”, de Ion creangă, publicată prima oară în Convorbiri literare la 1 februarie 1885.