Horia Bădescu, la Nord Literar

                                  de Gheorghe Pârja

Capriciile vremii parcă se răsfrâng și asupra mersului stelelor. Vânzoleala politică parcă nu are capăt și ne agită sufletele cum ai scormoni un mușuroi cu furnici. Apoi concediile tipografilor. Pe acest fond, apariția revistei de cultură Nord Literar a avut câteva zile întârziere. Dar vă asigur că valoarea textelor este în tonul cu care v-am obișnuit. Mă bucur că revista este apreciată în țară, dar și în străinătate. De la recentul premiu acordat de revista „Convorbiri literare”, din Iași, „Nordului Literar”, la măgulitoarele cuvinte venite din partea poetului și teologului Theodor Damian, din New York. Și mulți scriitori de prestigiu din țară, care sunt colaboratori ai revistei.

Dar să derulez sumarul revistei de pe luna iunie. Poemul lunii este semnat de Mihai Olos, artist plastic, dar și un inventator liric, cunoscut în țară și străinătate. Criticul literar Irina Petraș răspunde cu răspundere la întrebarea: ce loc ocupă culorile în viața ei artistică? Se potrivește expresia regretatului meu prieten Ilie Călian, jurnalist și cronicar plastic: „Irina pictează așa cum pasărea cântă.” Dana Buzura-Gagniuc face o radiografie inteligentă a spațiilor în care trebuie să locuiască cultura. Cărțile sunt nobile, spațiile adecvate spiritului mai greu de găsit. Așteptăm. Criticul literar Gheorghe Glodeanu scrie despre volumul Sălbatica, de Doina Ruști, romanul deportărilor în Bărăgan, o carte-document despre una dintre perioadele negre ale totalitarismului românesc, în care erou este cuvântul scris, care a salvat mulți oameni cuprinși de singurătate.

Delia Muntean ne prezintă recenta apariție editorială a poetei Cătălina Soare-Hull, o voce lirică care lucrează cu talent asupra viitorului. Daniela Sitar-Tăut ne restituie o dimensiune mai puțin cunoscută a lui Camil Petrescu, cea de autor al unui scenariu cinematografic, avându-l ca erou pe Ștefan cel Mare. La rubrica Orfeu este prezent poetul Gavril Ciuban, cu un grupaj de poeme. Mi-au atras atenția dedicațiile pentru Leonard Mociulschi, Alain Delon, ori Titiana Mihali. Evident, nelipsita și inspirata parodie a lui Lucian Perța. Despre aventura diplomatică a poetului, prozatorului și traducătorului Horia Bădescu scrie el însuși în volumul La răsărit de Paradis. Gheorghe Pârja descoperă în carte dimensiuni novatoare ale diplomatului-scriitor. De la manifestări românești la Paris și Bruxelles, la invitarea unor scriitori din Hexagon, să ne cunoască țara și cultura ei. Prezența poetului francez Gerard Bayo în Maramureș, la Desești și Botiza, i-o datorăm diplomatului. Gerard a exclamat la Desești: „Am descoperit dimensiunea sacrală a Maramureșului!”

Profesorul, academicianul, scriitorul Ion Pop, din Cluj-Napoca, de obârșie din Mireșu Mare, este prezent în revistă cu un fragment biografic dintr-un volum în pregătire. Neobosită și atentă, Dana Buzura-Gagniuc surprinde cu vocația detaliilor bogăția evenimentelor culturale de la începutul verii. Mihaela Albu ne vorbește, în cunoștință de cauză, despre unele animozități din exilul românesc. Un liant al intelectualilor din exil a fost Mircea Eliade, care, prin inițiative culturale, a tezaurizat producția culturală a exilului. Eminescologul Săluc Horvat ne oferă noi argumente pentru a dovedi că Eminescu este expresia integrală a sufletului românesc. Profesoara Daniela Dunca ne aduce în atenție nostalgia sensului, pornind de la un eveniment petrecut la Teatrul Dramatic din Baia Mare, inspirat din textele lui Nietzche, Heidegger și Nolen Gertz. Concluzia lumea digitală nu ne fură doar atenția, dar ne răpește până și farmecul unei experiențe autentice. Ce se întâmplă cu noi?, se întreabă autoarea.

Raluca Hășmășan continuă același discurs critic, limpede și convingător. În acest număr este aplicat poetului Radu Voinescu. Gavril Ciuban, acum în ipostaza de cronicar literar, ne aduce aproape dimensiunea scriitorului Ștefan Jurcă, martor al unei lumi care se retrage în istorie. Poetul Flavius Claudiu Mihali, cu observații argumentate, comentează un volum de versuri semnat de ieșeanul Nicolae Corlat. Și poetul Nicolae Scheianu a îmbrăcat haina de comentator literar, care îl prinde bine. Dovadă stă textul aplicat poetului Liviu Coroiu. Proza este semnată de Vanessa Steinacher. Un alt grupaj de versuri este semnat de Nicolae Nistor, Alexandru Boțoroga și Luminița Giurgiu. Despre poezia lui Marius Zubac scrie Delia Muntean.

Despre misterul din adâncul manuscrisului scrie Remus Valeriu-Giorgioni. Constantul nostru colaborator Valeriu Stancu, din Iași, traduce din poetul italian Giuseppe Bova, pe care l-am cunoscut la un festival de poezie de la Iași. Revista poate fi cumpărată de la Librăria Cărturești și de la chioșcul de ziare din fața magazinului Maramureș, din Baia Mare. Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistului Marian Zidaru. Lectură răcoroasă!