Când ar fi să prezint la un anumit concurs de poezie ceva din creația mea aș face-o după faptul că versurile respective să fie publicate de o revistă, două de prestigiu, nu să mă duc ca unii literați la unele (nu generalizez) așa numite cică ”festivaluri” și ”tabere” sau alte feluri de întruniri culturale, la care după invitații, conjuncturi de diferite ”profile extra culturale, funcții, colegialitate, pe linie politică sau amoroasă, doar întind mâna după poptiroașe, marafeturi, chițibușuri și alte cele, (adică le spun din indulgență premii, diplome, mențiuni, medalioane, plachete și alte distincții. primite pe cunoștințe, să se știe la ce mă refer), cum o face la pomană săracul după cozonac, fără să analizeze nimeni printr-o drastică analiză pe text în concurs materialele prezentate sau să le publice cineva într-o anumită revistă de prestigiu. Nici vorbă!
de Vasile Dan MARCHIȘ
