Monumentul de pe locul supliciului frângerii pe roată a lui Horea și Cloșca de la 1785 trebuie să fie o biserică ortodoxă!

Trebuie o dată pentru totdeauna să se lămurească cu exactitate locul în care au fost frânți pe roată răsculații români Horea și Cloșca, la 1785. Identificarea și marcarea simbolică a adevăratului loc al cruntului supliciu barbar, aplicat prin codul teresian de către împăratul austriac Iosif al II-lea față de liderii răsculațiilor români, care s-au ridicat pentru libertățile și credința creștin-ortodoxă a românilor ardeleni, este o datorie de onoare națională și religioasă. Abia după anul 2012 s-a identificat cu adevărat locul frângerii pe roată a lui Horea și Cloșca, pe care astăzi cresc, din păcate, bălării. În sfâșit și Primăria Alba-Iulia, care jignește, de ani de zile turiștii români, cu patrula de soldați îmbrăcați în hainele militare austrice, ale celor care i-au zdrobit pe Horea și Cloșca cu roata – a realizat că trebuie făcut ceva pentru memoria marilor revoluționari români. Primăria Alba Iulia a început demersurile pentru preluarea unui teren pe care ar fi avut loc, de fapt, în 1785, tragerea pe roată a lui Horea şi Cloşca, mult timp presupunându-se că locul supliciului, de pe Dealul Furcilor, ar fi fost în altă parte, la câteva sute de metri distanţă. „Începem demersurile pentru preluarea unei porţiuni de teren, cu imortanţă deosebită pentru istoria naţională a ţării noastre, şi anume ‘Cornul Podeiului’. Conform marelui memorialist Rubin Patiţia, tragerea pe roată a lui Horea şi Cloşca a avut loc chiar pe platoul de deasupra viilor, de lângă ‘Porţelanul’, numit Cornul Podeiului. Primăria doreşte valorificarea acestei zone, începând deja primele demersuri – identificarea proprietarilor şi evaluarea terenurilor – urmând realizarea, în cel mai scurt timp, a unui Plan Urbanistic Zonal şi, concomitent, demararea procedurilor de expropriere pentru terenurile în cauză, deoarece proprietarii nu au fost de acord cu preţul rezultat în urma procedurii de evaluare”, se menţionează într-un anunţ postat vineri pe pagina oficială de Facebook a administraţiei locale din Alba Iulia. Obiectivul Primăriei este revitalizarea zonei Dealul Furcilor, crearea de facilităţi pentru recreere şi, totodată, punerea în valoare a unui ansamblu arhitectural dedicat lui Horea, Cloşca şi Crişan, pentru care va fi organizat un concurs de idei.

În Alba Iulia există mai multe monumente dedicate liderilor răscoalei ţărăneşti din 1784 și totuși prea puține pentru a omagia ridicarea pentru neam, libertate și credință a lui Horea, Cloșca și Cloșca. În 1926, a fost ridicat un astfel de monument pe Dealul Furcilor, în locul în care s-a presupus până acum câţiva ani că au fost traşi pe roată cei doi. Mai nou, istoricii susţin că, de fapt, monumentul respectiv nu ar fi amplasat exact în locul unde a avut loc supliciul, ci la câteva sute de metri distanţă. În doar câteva luni, în 1937, prin colectă publică, la iniţiativa ASTRA, a fost ridicat un obelisc, pentru care au donat atât oameni simpli, cât şi primării, parohii şi diverse instituţii, inclusiv parlamentarii de la acea vreme care şi-au pus la dispoziţie diurna pe o zi. La 85 de ani de la Marea Unire din 1918, a mai fost realizat un monument dedicat celor trei moţi, care este mai mult o interpretare simbolică a durerii. Horea, pe numele său Ursu Nicola, şi Cloşca – Ioan Oargă au fost prinşi la 27 decembrie 1784, după ce au fost trădaţi. Duşi, sub escortă, la Alba Iulia, Horea, de 54 de ani, şi Cloşca, de 37 de ani, au fost închişi separat, în celule din Porţi diferite. Potrivit documentelor vremii, în dimineaţa de 28 februarie 1785, într-o zi de luni, cei doi lideri ai răscoalei au fost duşi la locul execuţiei. Celor doi trebuia să li se frângă cu roata toate membrele, iar corpurile să fie tăiate în patru. Se știe că Horea și Cloșca la locul cumplitei execuții au fost spovediți și împărtășiți de preotul ortodox Nicolae Rațiu. Bătut şi agonizând, înainte de a fi tras pe roată, Horea a fost sărutat de Nicolae Raţiu care i-a spus: „Prin mine te sărută un neam întreg!” Datele execuţiei sunt relatate în scrisoarea lui Iosif Gabri din 2 martie 1785. Iată ce consemnează istoricul Nicolae Densuşianu în cartea „Răscoala lui Horia”, Bucureşti, 1884: „Când au dus la moarte pe Horia şi Cloşca, i-a însoţit preotul Nicolae Raţ, preot din Alba Iulia. Dânsul, până a frânt roata pe unul, a ţinut pe celălalt cu mâna pe după cap, dar când au început să frângă roata pe al doilea, popa Nicolae Raţ a căzut jos şi a leşinat şi a trebuit să-l ducă cu carul acasă”.

Căpeteniile răsculaților români, Horea și Cloșca au murit ca martiri și mucenici întru Hristos, refuzând să-și trădeze credința ortodoxă și neamul românesc. Încă din perioada interbelică s-a susținut ideea în sinodul BOR ca Horea și Cloșca să fie canonizați, ca o recunoaștere a jertfei lor supreme pentru credința străbună.Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, devenită revoluție, a avut, pe lângă caracterul național și social, și unul extrem de religios, întrucât nobilii maghiari erau constrânși să treacă de la catolicism la ortodoxie prin botez, iar fiicele lor să se cunune cu fiii iobagilor români, pe de o parte; pe de altă parte, românii din mai multe sate, care fuseseră siliți anterior să accepte „unirea cu Roma“, au revenit la ortodoxie. Romancierul Liviu Rebreanu în cartea ”Crăișorul Horia” din 1929 a surprins genial caracterul creștin-ortodox al luptei de la 1784 pentru libertate a neamului românesc din Transilvania. De aceea, cel mai important monument care trebuie să se ridice pe locul frângerii pe roată a lui Horea și Cloșca ar fi zidirea unei biserici creștin-ortodoxe, la care să se oficieze zilnic slujbe în memoria acestori martiri ai neamului și credinței strămoșești. Horea și Cloșca să fie pictați ca niște sfinți pe pereții noi ai bisericii ridicate chiar pe locul supliciului. O biserică de zid nouă ar reprezenta un loc de reculegere și rugăciune, precum și un templu memorial, prin care românii să recunoască jertfa martirică pentru credință și libertate a liderilor răscoalei de la 1784. O biserică înălțată pe locul unde s-a vărsat sânge românesc pentru credința, unitatea și libertatea neamului este cu adevărat singura modalitate de a menține permanent flacăra rugăciunii, pe locul sfânt al jertfei pentru neam și credință a lui Horea și Cloșca. Pe acest loc sfințit se vor aprinde lumânări și se vor oficia slujbe în memoria martirilor mucenici, precum și organizarea de evenimente comemorative și culturale dedicate luptei pentru libertate a românilor de la 1784.

Ionuț Țene

Gabriel ZETEA: “Monumentul ridicat în memoria foștilor deținuți politici va aminti tuturor despre ororile trecutului”

Joi,  8 septembrie 2016, în fața Bibliotecii Județene ”Petre Dulfu” a fost dezvelit monumentul amplasat de Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), filiala Baia Mare, monument care are menirea de a aminti, tuturor, ororile la care au fost supuși foștii deținuți politici în regimul comunist. Odată dezvelit, monumentul a fost sfințit de un sobor de preoți, urmând o slujbă de pomenire în cinstea celor care și-au pierdut viața în temnițele comuniste, dar și în memoria celor care, azi, nu se mai află printre noi. La eveniment au fost invitați foștii deținuți politici din Baia Mare, prin președintele Silviu Dragomir, Ioan Ilban, președinte al filialei Sighetu Marmației, Nistor Man, președinte AFDRP Târgu Mureș și, nu în ultimul rând, președintele AFDRP la nivel național, Octavian Bjoza.

Au onorat cu prezența acest moment și Gabriel Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș, dr.Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene ”Petre Dulfu” Baia Mare, consilierul județean Anton Rohian, invitați ai reprezentanților AFDRP.

Președintele CJ Maramureș, Gabriel Zetea a oferit din partea instituției pe care o conduce diplome de onoare reprezentanților AFDRP, dar și o plachetă, în semn de recunoștință pentru o viață dedicată apărării naționale.

”Îmi exprim întreaga prețuire pentru lupta pe care dumneavoastră ați dus-o cu un sistem opresiv, un sistem care a produs multă suferință atât unora dintre cei prezenți, cât și celor care au plecat deja dintre noi. Nu îmi aduc aminte de sistemul communist, fiindcă la Revoluția din 1989 eram elev în clasa a V-a. Am învățat însă, ulterior, despre ce a făcut acel regim și cum s-a comportat cu deținuții politici. Un astfel de monument își are locul în Baia Mare pentru a aminti tuturor despre ce a fost în trecutul nostru. Doresc să mulțumesc consilierilor județeni din mandatul trecut, fiindcă au fost de acord, în unanimitate, cu amplasarea acestui monument ce ridică, fiecăruia, cel puțin o întrebare referitoare la ce s-a întâmplat. Putem să iertăm, însă nu putem să uităm și acesta este motivul pentru care mi-am dorit să ofer, din partea instituției pe care o reprezint, o plachetă în semn de recunoștință. Iar din calitatea de președinte al unui partid politic, respectiv PSD, încercăm să facem o reparație morală față de toate suferințele pe care foștii deținuți politici le-au îndurat în România”, a declarat președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea.

Silviu Dragomir, președinte AFDPR Baia Mare: ”CJ Maramureș, singura instituție publică prezentă la eveniment”

Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici, filiala Baia Mare, Silviu Dragomir a dorit să mulțumească președintelui Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, pentru toată implicarea pe care a arătat-o față de AFDPR în ultimii ani. ”Ne-am împlinit un vis vechi de 25 de ani, acela de a amplasa acest monument în fața Bibliotecii Județene, care să amintească tuturor ce am pătimit. Am avut mereu deschidere și sprijin la actualul președinte al CJ Maramureș, Gabriel Zetea, iar azi, la dezvelirea și sfințirea monumentului, Consiliul Județean a fost singura instituție publică care ne-a onorat cu prezența și a oferit diplome și o plachetă în semn de prețuire pentru o viață pe care am dedicat-o apărării naționale”, a precizat Silviu Dragomir.

Mulțumiri președintelui CJ, Gabriel Zetea, au fost adresate și de președintele AFDPR, filiala Sighet, Ioan Ilban, precum și de președintele Asociației la nivel național, Octavian Bjoza. La cuvânt s-a înscris și președintele AFDPR Târgu Mureș, Nistor Man, maramureșean din Șieu, care a făcut parte din primul lot de deținuți politici din Maramureș. Acesta a descris, celor prezenți, momentele de groază prin care au trecut foștii deținuți politici și condițiile inumane de trai pe care le-au avut în închisorile comuniste.

Astăzi, prin dezvelirea și sfințirea acestui monument, o primă nedreptate a fost reparată, iar cei care vor trece prin fața Bibliotecii Județene ”Petre Dulfu” Baia Mare vor putea depune o floare la monumentul ridicat în memoria foștilor deținuți politici.

                                                                    CJMM

Monumentul de la Moisei, vandalizat !

Scrisoare deschisă către prefectul de Maramureş Anton Rohian

Stimate domnule Prefect,

Mă adresez dumneavoastră în calitate de cetățean român, profesor și cercetător al fenomenului istoric, în baza drepturilor pe care mi le conferă Constituția României, același document care, potrivit articolului 123, coroborat cu prevederile Legii nr. 340/2004, stabilește calitatea și atribuțiile dumneavoastră ca reprezentant al Guvernului în teritoriu.

Prin prezenta, țin să vă sesizez faptul că pe data de 4 iulie a.c., aflându-mă în concediu în Maramureș, curiozitatea, dar și respectul față de înaintași, mi-au purtat pașii și în localitatea Moisei, o localitate greu încercată în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. Cu respectiva ocazie, am constatat că monumentul ridicat în memoria celor 29 de români masacrați de trupele maghiare pe data de 14 octombrie 1944, este parțial vandalizat. Îmi este greu să cred că sunt singura și prima persoană care am observat acest fapt reprobabil și îmi este greu să cred că IPJ Maramureș nu a fost sesizat până în prezent pentru a demara o anchetă și a stabili vinovații.

În susținerea celor afirmate de mine anterior, vă trimit  un grupaj de 4 fotografii cu monumentul respectiv, cu mențiunea că placa ce arată semnificația respectivului monument – foto 3 – a dispărut cu totul (a se vedea foto 2, așa cum arată acum). Îmi exprim speranța că, în baza atribuțiilor pe care le aveți, veți lua cuvenitele măsuri care se impun în acest caz, atât pentru reamplasarea plăcuței respective, cât și pentru stabilirea și pedepsirea celor care se fac vinovați de acest act de vandalism.

12 iulie 2015

Cu respect,

 Prof. Nicolae Balint, publicist