1 Aprilie este şi Ziua Păsărilor... şi nu e o păcăleală !

 Zborul, cântecul şi frumuseţea păsărilor încântă şi inspiră, sunt „sanitari” ai pădurilor, împrăştie seminţe, fertilizează solul, ca adevărate atracţii turistice sprijină economia şi în plus ne dau nenumărate lecţii de viaţă. Ziua Mondială a Păsărilor este sărbătorită încă din anul 1906 şi are la baza Convenţia pentru apărarea păsărilor care promoveză principii legate de importanţa lor în ecosistemul planetei.

Aproape 12% din cele peste 10.000 de specii de păsări din lume sunt în pericol să dispară în următorul secol, iar supravieţuirea lor depinde de sprijinul pe care toţi oamenii planetei trebuie să-l acorde măsurilor de conservare şi protejare a păsărilor.

Ornitologia ca ştiinţă, dar mai ales ca hobby, atrage azi milioane de oameni din toate ţările globului, indiferent de vârstă şi profesiune, care găsesc o plăcere în a observa păsările sau în a le urmări comportamentul.

Păsările - cele mai desăvârşite dintre toate fiinţele zburătoare - îşi fac apariţia odată cu omul, pretutindeni unde acesta se stabileşte. Zborul, cântecul şi frumuseţea păsărilor sunt surse de inspiraţie şi bucurie pentru fiecare om. Se spune că, în „Simfonia Pastorală”, Beethoven a încercat transpunerea pe note a cântecului privighetorii, cucului şi pitpalacului.

În România, această sărbătoare îşi are originea în perioada dintre cele două războaie mondiale, fiind sărbătorită mai ales în şcoli. Elevii instalau în acea zi sau în duminica apropiată cuiburile artificiale pe care le construiseră pentru păsari în timpul iernii.

Din 1993, Societatea Ornitologică Română a stimulat profesorii de biologie să reînvie această zi tradiţională a păsărilor. Din luna martie a anului 1994, Ziua Păsărilor este sărbătorită în fiecare an în România.

Prima lege a UE cu privire la protecţia naturii s-a numit Directiva „Păsări” şi va sărbători 34 de ani de la adoptare pe 2 aprilie 2013. Directiva „Păsări” a avut un rol major în stoparea declinului câtorva dintre cele mai ameninţate păsări din Europa, în special prin reţeaua ariilor cu protecţie specială (SPA - Special Protection Areas). În urma acţiunilor ecologiştilor şi voluntarilor care au dorit să le pună în aplicare pe loc, lopătarul, codalbul şi vulturul imperial spaniol au acum un viitor mult mai bun. În UE sunt peste 5.000 de arii cu protecţie specială care fac parte integrantă din reţeaua ecologică Natura 2000. Directiva „Păsări” este un excelent exemplu de responsabilitate comună şi cooperare între cele 27 de state membre.

                                                                                                  GDL