In memoriam Dumitru Iuga
Taverna unde stam vreodată
Dragă Dumitre,e melancolizată
Acum dintre stele mă priveşti
Caldă lumină în tine dobândeşti
Lacrimile-mi măslinii cad pe Terra
Abundând Universul acum sideral
Cu ochii mei îţi mângâi chipul ancestral
Ai plecat în Ceruri lăsându-mă cu durerea
Mihai EPLI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu