marți, 17 august 2021

Mărturisiri cu speranța că faptele s-au prescris (V)

 


Era o vreme când la adresa mea din Vălenii Șomcutei au ajuns niște amenzi: de pe tramvai din Iași, autobuz București etc. Era normal să ajungă acolo... Eram student în Petroșani dar nu am avut niciodată viză de flotant cât am stat în orașul minier. Tata a plătit amenzile și, când am ajuns acasă, i-am spus să nu se mai bage, am peste 18 ani, îmi rezolv eu problemele. Așa că atunci când a venit o amendă de la CFR nu a plătit-o.

Prin decembrie 1987, ajuns acasă pentru sărbătorile de iarnă, aflu că prin septembrie venise (la aceeași adresă) o citație pe numele meu. Eram chemat în proces cu CFR, pentru amenda neplătită. Scria acolo că dacă pot dovedi la proces că am avut motive întemeiate să nu plătesc pot plăti triplul amenzii. În caz contrar, urma să fac 30 de zile de închisoare.
”Amu te-or băga și-n temniță, îi vedea tu”, mi-a zis tata. ”Nicio problemă, ies repede. În 26 ianuarie face Ceaușescu 70 de ani și ne grațiază pe toți”, am răspuns eu. ”Tu atâta știi, să râzi”, a ripostat tata...
Inutil să spun că am avut sărbători vesele. Tata îs convins că s-a întrebat tot timpul cum o să arăt în haine cu dungi :)).
Cred că și fapta asta a fost prescrisă. Dacă nu, țin să vă anunț că tot statul român iese în pierdere. Acum va cheltui mai mulți bani pentru hainele de deținut, trebuie mai mult material!

Ioan BUDA TZETZU

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu