de Gheorghe Pârja
Legătura prințului Charles, moștenitorul Coroanei
Britanice, cu România este cunoscută. La primele veniri în țara noastră a fost
privit ca un personaj ciudat, preocupat de natură și de păsări. Unii l-au
privit ca un personaj cu mofturi, puțin excentric, ba cu o oarecare suspiciune.
Consecvența cu care s-a atașat de peisajul românesc, cumpărarea unor
proprietăți prin sate, înțelegerea pădurii românești, prețuirea arătată
oamenilor și tradițiilor au început să devină motive de simpatie pentru Alteța
Sa Regală. Recenta vizită a prințului Charles în România a venit să accentueze
seriozitatea cu care ne privește o personalitate europeană. A avut întâlniri cu
președintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă și cu Margareta,
principesă a României. Apoi a făcut o vizită la refugiații ucraineni de la
Romexpo. A ajuns și la Sibiu pentru a lansa cel mai mare proiect de
reîmpădurire din Europa, prințul fiind un susținător al ocrotirii naturii
europene, în special al proiectelor care implică România.
Acolo, la Sibiu, și-a început discursul în limba
română. A spus românește: „Este o mare bucurie să mă aflu din nou în România,
după trei ani de absență. Gândurile mele au fost cu voi în această perioadă
dificilă.” Cu aceste cuvinte rostite în limba română a revenit prințul,
moștenitorul coroanei Marii Britanii, în Carpați, prima vizită de la începutul
pandemiei. În această perioadă de absență a trimis mai multe mesaje de
susținere pentru inițiative românești pe teme de mediu și patrimoniu. Privesc
cu admirație această atitudine onorantă, fie și prin rangul său, față de valori
pe care cei mai mulți dintre demnitarii noștri le consumă în vorbe fără final.
Prințul a revenit pe locurile îndrăgite, după un exercițiu de forță. Cu doar
câteva zile în urmă a rostit primul său discurs al tronului, în Parlamentul
britanic, în locul Reginei Elisabeta a II-a, tocmai în anul aniversării
Jubileului de Platină.
70 de ani de domnie a Reginei, fapt considerat drept
un nou moment simbolic, în transmiterea îndatoririlor oficiale ale Reginei
către fiul ei. În primul său discurs al tronului a abordat subiecte de mare
actualitate, urgente și delicate, precum criza economică, problema din Irlanda
de Nord, care se pregătește de un referendum, conflictul ruso-ucrainean. Îl
putem considera viitorul rege al Marii Britanii. Putem socoti revenirea
prințului în România, după ce și-a onorat importantele îndatoriri în țara sa,
un semn al atașamentului pentru cauza țării noastre. Presa de la noi a
consemnat tocmai această imagine echilibrată, sobră a prințului în concordanță
cu importanța temelor pe care le promovează. Nu l-am întâlnit niciodată. Dar am
o mărturisire emoționantă de la un țăran din satul Breb, care l-a găzduit în
casă.
Este vorba despre curelarul Mihai Tiran. Când mi-am
început cariera de învățător am fost repartizat în acest sat de la poalele Gutâiului.
Și am fost găzduit de familia de omenie și frumusețe sufletească, Maria și
Mihai Tiran. După plecarea mea din Breb, periodic mă abăteam pe la ei, în semn
de prețuire pentru felul în care s-au purtat cu mine. O vizită de acest fel s-a
întâmplat după ce prințul Charles le-a trecut pragul. Îmi spunea unchiul Mihai,
că primul gest al prințului a fost să urce pe scara din șatră, în pod. Unde
omul avea porumb împletit, păstăi, floarea-soarelui și câteva damigene cu
horincă. Moștenitorul Coroanei Britanice a făcut din gura podului un semn de
mulțumire pentru buna rânduială a gospodarului.
Acum mă gândesc la două imagini cu valoare de
simbol. Prințul Charles, în gura podului la unchiul Mihai Tiran din Brebul
Maramureșului și regele Charles, pe tronul Angliei. Mai sunt și cârcotași care
privesc atașamentul prințului față de România cu oarecare umor. Prințul le
răspunde de ce vine la noi. A spus-o de mai multe ori: „Genealogia arată că
Vlad Țepeș îmi este strămoș, deci mă leagă ceva de țara asta.” El nu crede în
vampirul Dracula, ci în domnitorul Țării Românești. Nu am la îndemână adevărul
istoric. Dar un viitor rege merită crezut. Oricum el rămâne un prinț de
sărbători pentru noi. Eu așa cred. Și îl apreciez deoarece este pasionat de
cântecul și de zborul păsărilor de la noi. Și este un gest princiar să porți de
grijă și păsărilor din România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu