de Dumitru Păcuraru
Niciun politician de la un primar de comună, oraş
sau municipiu până la şefii de stat şi guverne, de la un parlamentar până la
Comisia Europeană şi Parlamentul European, nu poate susţine un discurs, nu
poate da un interviu fără să rostească de zeci de ori cuvântul CRIZĂ.
De la revoluţia industrială, de la marile răscoale
şi revoluţii sociale până la marile conflagraţii mondiale ale secolului 20,
lumea nu s-a confruntat cu probleme atât de diverse ca în ultimii trei-patru
ani.
Punctul culminant pare să fie anul 2022. Războiul
din Ucraina s-a suprapus peste o criză sanitară provocată de pandemie, dar şi
peste criza energetică incipientă, ce se făcea deja simţită. Războiul a
intensificat-o, iar sancţiunile împotriva Rusiei s-au răsfrânt şi asupra celor
care le-au impus.
În problema multiplelor crize, luările de poziţie
ale diverşilor oficiali sunt mai mult sau mai puţin radicale. De pildă guvernul
Spaniei respinge planul Comisiei Europene de reducere a consumului de gaz. În
acelaşi timp Spania denunţă pasivitatea Uniunii Europene.
Din cauza disputelor interne pe marginea măsurilor
anti-criză, premierul Italiei a anunţat că îşi dă demisia. Pentru implicarea
prea agresivă împotriva Rusiei în criza războiului ucrainean, şi-a prezentat
demisia premierul Marii Britanii. A căzut guvernul Bulgariei.
Într-un scurt interval de timp trei ţări ce păreau
stabile politic se confruntă cu o criză politică. Nu că restul ţărilor europene
nu ar avea probleme, dar nu au ajuns încă în situaţia de a-şi dărâma guvernele.
Redevenită jandarmul lumii, America are propriile
probleme interne, de la revoltele împotriva legii care interzice întreruperea
sarcinilor, la caniculă şi schimbările climatice.
Campioana creşterii economice, China şi-a încetinit
ritmul de dezvoltare. Situaţia reală a Rusiei este bine ascunsă de propaganda
Moscovei, dar ne putem imagina că ruşii se confruntă cu mari greutăţi.
În contextul relaţiilor tensionate SUA-Rusia, ne
putem întreba dacă Vladimir Putin este cu mult mai sănătos decât preşedintele
Joe Biden, care având Covid este la izolare şi supus unui tratament.
În acest concert general al plângerilor, se distinge
vocea Olenei Zelenska, soţia preşedintelui Ucrainei, care face apel la
Congresul SUA pentru a trimite cât mai urgent şi cât mai multe arme în Ucraina.
Trebuie remarcată declaraţia publică a lui Nicolae
Ciucă, premierul nostru, care îi asigură pe cetăţenii români că la iarnă nu vor
avea probleme cu gazul, dar nici cu produsele alimentare.
Vom avea, în viitorul apropiat, noi garnituri de
trenuri nepoluante, pe hidrogen, în valoare de aproape un miliard de euro.
Păcat că nu avem cale ferată pe măsura noilor trenuri. Acum, în plină vacanţă,
CFR-ul a scos vagoanele de dormit Satu Mare-Constanţa. Probabil se vor reintroduce
după ce vor fi achiziţionate trenurile pe hidrogen, nepoluante, dar ar fi bine
ca până atunci şi litoralul românesc să se ridice la nivelul celui din
Bulgaria.
Dacă au mari probleme continentele, ţările mari şi
mici, evident că şi comunităţile locale au problemele lor specifice. Fiecare
localitate, mare, mijlocie, mică, are criza ei. Unele sunt nemulţumite de
primar, altele de consiliul local. O parte din comune şi oraşe sunt nemulţumite
de prestaţia Consiliului Judeţean. Judeţele sunt nemulţumite de guvern.
Guvernele, aşa cum am văzut că este cazul Spaniei, sunt nemulţumite de
prestaţia Comisiei Europene şi a UE în general.
Când şi cum se va termina această criză care suferă
mutaţii la fel de radicale ca virusul care ameninţă că se întoarce?
Ziua în care la televizor, în ziare, în parlament,
la şedinţele de consilii locale, pe stradă, nu se va auzi cuvântul CRIZĂ este
încă foarte departe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu