,,Îngeri-muze deschideți larg
cerul de lumină... de pe Pământ, azi,
IOANA ILEANA ȘTEȚCO (U.S.R.)
și-a început Marea Călătorie.
Primiți-o și dăruiți-i dragoste
rămân, plângând, poeziile...”.
(Vasile Bele)
Vestea plecării poetei Ioana Ileana Ștețco, m-a răvășit. M-a bulversat. Nu știam, să-i cred sau să nu-i cred acest început de drum spre Cenaclul literar din Ceruri? Ca de fiecare dată, parcă, așteptam să nu fie realitate. Să fie un coșmar. Să fie un vis urât... din păcate, cruntul adevăr, doare. Am avut un respect profund pentru Ioana Ileana Ștețco, încă din prima clipă. Am cunoscut-o cu mulți ani în urmă... lansam un număr al revistei DIN VATRA SATULUI, în localitatea Mocira. Era, un număr al revistei, dedicat acestei localități - un studiu monografic. A participat la această lansare, împreună cu regretatul Ion Burnar - și el grăbit spre ceruri, fie iertat. Cu noblețea specifică, Ioana Ileana Ștețco, s-a apropiat de mine, și m-a întrebat dacă poate veni și ea? Cum să nu! Cu mare drag. A venit. Ne-a susținut. Ne-a apreciat. Ne-a încurajat. Atunci s-a născut acea prietenie, bazată pe sinceritate și lumină.
Bună prietenă, te-ai grăbit spre ceruri pentru a aprinde lumina stelelor. Pentru a te (re)vedea cu cei de-acolo: Dragomir Ignat, Nicolae I. Petricec, Vasile Dragoș, Nicolae Sabău, Viorel Costin, Titiana Mihali și mulți mulți alții. Cu frații Petreuș. Cu Nicu Moldovan. Cu Vasile Latiș. Cu Constantin Triță. Cu prof. univ. dr. George Achim. Cu Dumitru Fânățeanu. Cu Valer Popean. Cu Ionel Sima sau prof. Dumitru Rusu - neuitare și veșnică pomenire, întru lumină și cuvânt.
Ne-ai lăsat lecția de prietenie. Ne-ai lăsat singuri. De azi, parcă, mă simt mai sărac. De fapt, suntem mai săraci cu toții cei care călătorim prin cuvânt, printre muze.
Am rămas trist. Eu, care aveam de gând să mai lansez invitația de a participa, iar, la Chiuzbaia la întâlnire cu poezia sub mirosul unui guiaș autentic. Ți-a plăcut atunci când, în plină primăvară am mai organizat un astfel de eveniment. Pe nepusă masă. Au fost Gelu Dragoș, Ioan Morar Meteș, Vasile Tivadar, Marin Pungă... și nici nu mai știu care. Valer Sabău. Mulți. A fost minunat. Și ți-ai mai fi dorit să ajungi. Din păcate, vei ajunge doar în sufletul meu, care-ți promite nemurire și neuitare. E o promisiune, făcută tuturor, celor care v-ați început, deja, Marea Călătorie. Grăbită sau grăbiți. Mult prea repede, bună prietenă - Ioana Ileana Ștețco.
Versurile dumitale, ne vor fi neuitare. Ne vor fi mângâiere. Ne vor alina dorul de tine. Cel puțin pentru mine... dar și pentru mulți alții. Ai fost deschisă mereu spre dreptate și sinceritate. Ai susținut tinerii și tinerele talente, motiv de-a-ți aduce, in memoriam, mulțumiri. Să fii primită și mereu ocrotită de îngerii și muzele din ceruri, pe care le invocai des în lirismul Dumitale.
Ședințele de Cenaclu literar nu vor mai avea acel farmec pe care îl dăruiai cu blândețe și noblețe. Îngerii să-ți fie lumină. DRUM LIN, IOANA ILEANA ȘTEȚCO! DRUM LIN!
N.A. Voi reveni cu un IN MEMORIAM - IOANA ILEANA ȘTEȚCO, pe care îl vom publica în vol. VIII, din proiectul literar ,,ANTOLOGIE DE TEXTE. RECENZII DE CĂRȚI PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII CONTEMPORANE. SINCERUS VERBA", coord. Gelu Dragoș, poet popular Nelu Danci și subsemnatul, Vasile Bele.
,,- Marie, (n.a. Ioana Ileana), să te întorci la vechile troiți,
Ce te-nsoțeau candid cu dalbe cruci,
Întoarce-te și stai în loc,
Pământul să-ți răsară busuioc.
Întoarce-te, să treci prin suferinți,
Pelinul să se schimbe-n rosmarin.
Întoarce-te la părul dinspre poartă,
S-a mai schimbat la față,
Și te-așteaptă”.
(pr. Ionel Rusu, din volumul ,,Întoarce-te! Poezii”, p. 35)
Trist, în zi de sâmbătă, într-un 23 iulie, canicular, Anul Domnului - 2022,
Vasile Bele
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu