Premierul nepieptănat şi-a dat demisia

 

Boris Johnson, unul din cei mai vehemenţi critici ai regimului din Rusia, şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Partidului Conservator. Indiferent cine va fi următorul premier, politica externă a Londrei nu se va schimba. Dar premierul care s-a făcut remarcat prin faptul că nu se pieptăna intenţiona să rămână în fruntea guvernului până la toamnă.

Lucru extrem de criticat de către opoziţie, drept urmare, Boris Johnson a fost obligat să renunţe şi la funcţia de premier.

Boris a fost un critic sever a Moscovei, dar mai mult sau mai puţin vehement, toţi liderii europeni fac front comun împotriva lui Vladimir Putin. Dacă există diferenţe, ele sunt de nuanţe. Tot Vestul se solidarizează, ţările iau decizii comune pentru a stopa politica expansionistă a Federaţiei Ruse. Demisia lui Boris Johnson pare cea mai importantă ştire, dar este posibil ca decizia Rusiei de a revendica Alaska să conducă la acutizarea crizei.

De remarcat că generalul care a negociat cumpărarea acestei regiuni, George Pomuţ, a fost un român din Gyula.

Alaska intrând în componenţa SUA, o invazie a Rusiei ar însemna începutul unui război între cele două mari puteri. Asta în situaţia în care Rusia mai poate fi numită o mare putere militară, făcând abstracţie de arsenalul ei nuclear.

Statele Unite nu au probleme doar cu Rusia, ci şi cu China, care îşi intensifică operaţiile de influienţă, dar în sensul de a se apropia în mod viclean de Casa Albă.

Trecând în revistă şi temerile ţărilor nordice, ameninţate de Federaţia Rusă, până la urmă ajungem la problemele noastre.

După pandemie, scumpiri, călduri insuportabile, a venit rândul secetei. Guvernul va oferi despăgubiri fermierilor a cărora recolte au fost afectate de secetă, dar numai cu condiţia ca recolta să fie distrusă peste 30%.

Cumva, guvernul va acorda ajutoare, desigur luând bani din alte sectoare. Dacă în miez de vară avem parte de secetă, cea mai gravă din ultimii 70 de ani, românii sunt avertizaţi că iarna următoare va fi una dintre cele mai grele din punct de vedere al situaţiei energetice. Aşadar, din rău în mai rău.

Nu vin veşti bune nici dinspre ANAF. Guvernul are nevoie de bani, iar banii nu pot fi luaţi decât de la cetăţeni şi de la firme. Cu impozite mai mari sau mai mici, europenii se mai destind prin reţelele de socializare. Iată însă că Fecebook şi Instagram sunt în pericol de a fi închise în Europa.

Cu ceva vor fi înlocuite, pentru că oamenii s-au învăţat să-şi piardă timpul pe reţelele de socializare, mai ales după criza pandemică.

 Indiferent de ştirile unei zile, este din ce în ce mai limpede că lumea nu se îndreaptă într-o direcţie bună. Puse în balanţă, veştile proaste sunt covârşitoare în raport cu cele bune.

S-a ajuns atât de departe în zona incertitudinii încât nu ştii cum să interpretezi nici informaţiile cu aparenţă de veşti bune. De exemplu se estimează că la anul preţul barilului de petrol va scădea până spre 45-50 de dolari, în condiţiile în care acum barilul depăşeşte 120 de dolari. La prima vedere, scăzând preţul barilului, ai impresia că va scădea şi preţul benzinei şi motorinei şi la pompă. Nici vorbă. Preţurile la pompă ar putea creşte.

Ca şi când nu ar fi suficiente veştile rele, şefa FMI vine şi pune gaz pe foc. Ne aşteaptă o recesiune, afectate fiind mai ales economiile mari.

În aceste condiţii promisiunile guvernului Ciucă, în domeniul investiţiilor, intenţiile pe cât de onorabile pe atât de populiste ale PSD de a creşte pensiile, riscă să devină forme fără fond.

Cu toate acestea, partidele nu se pot abţine să arunce câte o privire fugară spre sondaje. Cum se prezintă ultimele sondaje? PSD continuă să conducă detaşat. Locul secund este ocupat de PNL, în timp ce locurile trei şi patru sunt ocupate de AUR şi USR. Ultimele două partide sunt ca păsările exotice care şi-au pierdut instinctul de orientare în spaţiu.

Povara guvernării rămâne în continuare pe umerii celor două partide mari, PNL şi PSD. Cum îşi vor armoniza poziţiile în viitor rămâne de văzut. Cert este că, aşa cum se prezintă acum intenţiile de vot ale românilor, cele două partide nu pot guverna decât împreună.

O situaţie total diferită de cea din Marea Britanie, dar într-un fel şi aemănătoare din pricina conjuncturii internaţionale.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș