28 de ani că profesor am privit cum incultura, violența fizică, agresiunea verbală, tupeul, nepăsarea invadează şcoala! Pătrundea din stradă, din unele familii, din cercuri de amici, adusă de apucături venite din proasta creştere, dar urca și pe scări, spre cancelarie, adusă din politică, din cercuri influente, de indivizi care-și plantau ,, dascălii " după carnetul de partid să facă ceva ce lor le lipsea cu desăvârșire, educație !
Mă
îngrozeam, priveam cum școala se transformă și cară după ea incultură,
infracţionalitate, incompetență, provoacă suferinţă și daune, banalizează tot
ce înseamnă educație şi se lasă acaparată de teme precum, învăţarea elevilor de
mici cu repetenţia sau, dimpotrivă, amplificarea sistemului de meditații
particulare, chiar din școală primară, dotarea fiecăruia când se face mare cu
câte o diplomă, ori simplificarea şi mai mult a materiei, extinderea
drepturilor elevilor, minimalizarea școlii ca instituție de educație, înlocuirea
obiectele de studiu cu activitățile formale, vorba bună cu jignirea, respectul
cu aroganța!
Preocupați
să elaborăm câte o strategie, să formăm comisii, să raportăm cazuri, să
raportăm numărul de absenți, am uitat care ne este menirea! Cu atât mai utilă
şi ,,mai demnă, de interes " a devenit” preocuparea unor ,,profesionişti
în educaţie " de a face din școală locul de pelerinaj pentru a promova fel
de fel de activități, fel de fel de ,, elite", noii activiști în educație,
care pe vremuri erau doar niște bieți habarniști...!
Mi se punea
un nod în gât când mă gândeam la școala mea, la ce m-au învățat profesorii mei,
dar îmi făceam curaj, speram, poate se va schimba până la urmă ceva, poate
școala va fi iar ce a fost, adică Stâlpul pe care se sprijină ȚARA! Dar de la
toamnă, ce școală, ce stâlp?!
Vremuri de
mocirlă ....
Deci, ce mi se spunea în școala
timpurilor mele s-a adeverit: dacă vrei să distrugi o țară, distruge educația
și sănătatea, și asta s-a făcut și se face în continuare...!
Autor: Adina Maria CERBU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu