Despre alegeri și democrație
Într-o perioadă de
agitație politică intensă și de transformări profunde, România se află la o
răscruce de drumuri în ceea ce privește anularea alegerile și direcția
democratică a țării. Este impetuos necesar să punem cărțile pe masă și să
analizăm, dincolo de aparențe și de nume, realitățile care modelează peisajul
politic românesc:în România a fost o lovitură de stat soroşistă, susținută de la vârf de
o grupare internă, la comandă externă susținută de la Bruxelles.
În esență, democrația nu
se măsoară prin personalitățile implicate, ci prin principiul fundamental al
libertăților si drepturilor liber exprimate cu
ajutorul majorității care reprezintă voința colectivă a poporului,
indiferent dacă deciziile luate se aliniază sau nu
cu așteptările fiecăruia dintre noi. Dar asta este doar în teorie!În practică lucrurile se desfășoară diferit iar
dacă cel care iese câștigător
la vot nu corespunde cu voința si interesele anumitor forțe interne sau externe, vor
fi anulate alegerile fără drept de apel, prin orice mijloace.
Acesta este și cazul alegerilor prezidențiale ’libere’’ din 2024 când
câștigătorii primului tur de scrutin nu au fost cei doriți și preconizați. În cadrul dezbaterilor
electorale, convinși fiind că noi, poporul naiv și prost ne concentrăm pe discuțiile politice, dezbaterile
publice și pe imaginea gata formată a candidaților principali,
așa cum ne este servită și oferită de mass-media, cu
ajutorul unor sondaje false, ne-a fost inoculată ideea, că primii doi
aleși, trebuie să fie neapărat dintre
candidații ’’preferați’’ adică cei prezentați de ei, cei aflați la putere și nicidecum altcineva.
Manipularea masivă prin mass media a mers până acolo încâtsăne impună ideea că altcineva nici nu poate să aibă șanse, deci un independent care s-ar afla în această situație ar fi desigur ‘’un accident’’ sau ‘’o surpriză neașteptată’’. Majoritatea
cetățenilor au acceptat această așa zisă logică care le-a fost indusă artificial uitând că
mecanismul de bază al democrației este însăși exprimarea voinței libere a
majorității. Fiecare vot contează și indiferent cine și cum se prezintă pe rețelele de socializare,
ceea ce contează este că decizia colectivă este suverană. Nu vin nici trolii
nici boții și nici rușii să pună ștampila pe buletinul de vot.
Această realitate, deși
aparent simplă, se dovedește a fi totuși subiect de dispută în aceste vremuri
de criză politică când strategiile prin tactici progresiste și manipulările de
tot felul erodează încrederea cetățenilor în procesele democratice.
Klaus Iohannis împreună cu
CCR-ul au motivat suspiciuni de ingerințe străine în procesul electoral fără să aibă dovezi și au
anulat alegerile în timpul desfășurării turului al doilea după ce fusese
validat primul tur. Vocea poporului s-a
făcut auzită timp de două luni prin proteste de stradă, petiții, dezbateri și procese. Nimic nu a putut îndupleca decizia CCR-ului nici măcar voința poporului
care cerea demisia președintelui rămas ilegitim la cârma țării.
Comisia de la Veneția a
analizat decizia CCR nr 32/2024 de anularea alegerilor care a încălcat grav Constituția, valorile
democrației și a condus la manifestații și haos și a transmis un puternic semnal de alarmă. Ȋn Parlament P.O.T. a început strângerea de semnături
pentru demiterea președintelui care și-a prelungit mandatul ilegitim iar în 10 februarie 2025 președintele și-a anunțat
demisia cu data de 12 februarie2025.
Deși această decizie a
fost neașteptată ea reflectă o criză de încredere profundă de legitimitate și
încredere din partea Parlamentului și a populației și
o nevoie acută de schimbare în peisajul politic românesc. Pentru unii, demisia
ar putea fi o oportunitate de regenerare politică, iar, pentru alții, un
simptom al unei instabilități sistemice în care deciziile reflectă influențele obscure ale statului
paralel și ale unor forțe puternice externe. Cu
toate acestea decizia CCR nu a fost modificată.
Analiza acestor evoluții
ne forțează să ne întrebăm: cât de mult se bazează deciziile politice pe
interesele autentice ale cetățenilor și cât pe interesele unor grupuri de
influență?
RICHARD
GRENELL, fost ambasador al SUA în Germania și șef al Securității Naționale a
SUA, consilierul special al președintelui Donald Trump, a declarat că anularea
alegerilor prezidențiale din România a fost legată de fosta administrație de
la Washington prin programele AGENȚIEI
SUA PENTRU DEZVOLTARE INTERNAȚIONALĂ(USAID):
"Programele
USAID au fost îndreptate împotriva oamenilor și a politicienilor care nu
aparțineau ideologiei woke. Echipa Biden a cheltuit bani de la contribuabilii
americani pentru a sprijini programele de stânga și candidații din întreaga
lume. ROMÂNIA ESTE CEL MAI RECENT EXEMPLU".
Richard
Grenell este trimisul special al lui Trump pentru rezolvarea problemelor
sensibile cum ar fi destinația fondurilor USAID, problemele vehiculate cu
anularea alegerilor prezidențiale și lipsa transparenței decizionale, dar și
deturnarea unor mari fonduri financiare americane destinate investiților din
țara noastră în ultimii ani (bazele militare NATO). Richard Grenell conduce o
delegație din care fac parte și reprezentanți ai serviciilor speciale americane şi urmează să vină în România. Înainte de vizită, într-o postare în care
critică folosirea fondurilor USAID în România l-a etichetat pe
Marcel Ciolacu, motiv pentru care, de atunci e agitație mare la vârful
statului, iar președintele Iohannis a preferat demisia.
„Sistemul soroşist” este o rețea de influențe și interese
externe, ce a invadat Europa reușind printr-un aflux puternic de bani și influențe să pătrundă în multe
state europene, inclusiv în România. Asociată adesea cu finanțatorul George
Soroş, rețeaua creată prin
intermediul unor fundații și inițiative, acționează ca o forță externă care
contribuie la acapararea puterii, care modelează
deciziile politice și sociale din diverse țări europene, generând o serie de
schimbări.
În România, această
prezență a fost un factor de puternică polarizare, prin promovarea unor agende ce nu se
aliniază cu valorile tradiționale și cu identitatea națională. Pe lângă retorica
și criticile constante, există o serie de argumente care susțin că influențe
externe s-au infiltrat în instituțiile statului, generând tensiuni și
contestări ce s-au răsfrânt asupra alegerilor. Această practică de
infiltrare nu este exclusiv românească,
ci reprezintă o tendință observată în mai multe state europene, unde ideologia
și politica se intersectează cu interese economice și strategice
internaționale. Astfel, se pune din nou problema suveranității naționale și a
capacității cetățenilor români de a-și exprima liber voința, fără ca să fie subminată
de interese străine.
Lacheii lui Soroş au solicitat anularea alegerilor fiindcă
nu ieșea alesul lor. Prin anularea absolut abuzivă a alegerilor la ora actuală statul român
nu are reprezentanți legali în ministere pentru că primul
ministru și guvernul său au fost instalați de un președinte ilegitim.
Ĩn mod logic după demisia președintelui și
aceștia ar trebui să își dea demisia.
Discursul direct, clar si dur al lui J.D.Vance la Conferința pentru Securitate de la München, a fost un adevărat tsunami care a captat atenția
publicului din întreaga arenă internațională. El a dat de pământ cu Europa progresistă așa cum nimeni nu a mai
făcut-o vreodată.
Vance a criticat printr-o adresare clară și extrem de dură tendințele actuale de distrugere a democrației în Europa. Practic
a adresat un avertisment globaliștilor spunând
că SUA n-are ce discuta cu cei care nu-i împărtășesc valorile democratice.
Acesta a înfierat
distrugerea economiilor atât din interior cât și din exterior, subliniind că fenomenul de
influență externă, fie el de natură financiară sau ideologică amenință coeziunea
societăților democratice. Le-a spus că nu mai merge cu cenzura, că libertatea de
opinie este pe cale de dispariție, că judecătorii se amestecă în politică și
dau verdicte arbitrare, că Europa e plină de corupție
și nepotism.“Dacă vă temeți de proprii voștri cetățeni, America nu poate
face absolut nimic pentru voi”. Acesta
a adresat un îndemn la
schimbări politice fundamentale înainte ca America să revină la relații
cordiale cu UE.
Conform acestuia, evoluția
politică din România și din alte părți ale lumii este marcată de forțe externe
ce destabilizează echilibrul tradițional al puterii si reflectă o dezintegrare
a valorilor fundamentale ale democrației.
"Suntem
într-un moment atât de rău încât România a anulat alegerile prezidențiale în
baza unor suspiciuni slabe ale agențiilor sale de informații si a unei presiuni
foarte mari din partea altor state. Din câte înțeleg, motivul era că
dezinformarea rusă a afectat alegerile prezidențiale. I-aș ruga pe prietenii
noștri români să se gândească în perspectivă. Putem să credem că este greșit ca
Rusia să cumpere promovare pe social media pentru a influența alegerile. $i noi
credem asta. Puteți da vina pe lumea întreagă. Dar dacă democrația voastră poate
fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari si promovare digitală din alt stat
atunci nu era îndeajuns de puternică (democrația)"
În urma acestui discurs care ar fi trebuit să ne trezească, iată că tocmai asistăm la cea mai mare trădare a
unui popor pe timp de pace: guvernul CIOLACU căruia nu-i pasă nici că poporul îi cere clarificări cu privire la alegerile anulate, nici
cățara se zbate în sărăcieși datorii,
nici că liderii lumii au luat o altă direcție, nici că riscăm să nu fim luați la
masa tratativelor păcii din Ucraina .ISTORIA SE SCRIE FĂRĂ NOI....
iar noi rămânem ultimii care să ne trezim din ceața progresistă
care le-a șters memoria liderilor români.
Discursul lui Vance este o
pledoarie pentru redescoperirea valorilor fundamentale ale democrației, în care
participarea activă și responsabilă a cetățenilor este esențială. El
avertizează asupra riscurilor unei societăți în care se renunță la
discernământul critic, permițând astfel manipularea proceselor electorale și a
deciziilor de stat. Aceste observații rezonează cu realitățile contemporane,
unde informația și dezinformarea se împletesc într-un dans periculos, afectând
în mod direct legitimitatea și eficacitatea sistemelor democratice. Acest apel
la o mai mare conștientizare și responsabilitate se înscrie într-un context
global marcat de conflicte și tensiuni geopolitice în care
multe din statele lumii inclusiv America doresc să oprească războiul.
Nu poate fi ignorat faptul
că alegerile din România, ca și cele din alte părți ale lumii, se desfășoară
într-un context internațional tensionat. Războaiele și crizele geopolitice, de
la conflictele din estul Europei până la tensiunile globale influențează direct
si profund atmosfera internă și modul în care cetățenii percep viitorul.
Într-un climat de
incertitudine globală și război, alegerile devin un instrument prin care
cetățenii manifestă nevoia de stabilitate și
siguranță, chiar dacă soluțiile propuse nu corespund întotdeauna așteptărilor
tuturor. Fiecare vot contează și fiecare cetățean are datoria de a se informa
și de a participa asumându-și rolul de actor activ în procesul democratic.
În democrație, majoritatea
decide fie că ne place sau nu. Ĩntr-o democrație autentică nicio ingerință
rusească, sau sute de mii de distribuiri pe tiktok nu pot influența decisiv votul a
câtorva milioane de oameni, puterea majorității este
garantul suveranității naționale și reprezintă voința poporului.
Aceasta este o realitate
ce nu poate fi schimbată de preferințele individuale ale liderilor politici
amețiți de progresism sau de retorica unei minorități. Ĩntr-un sistem democratic, prin alegeri libere se
accepta decizia majorității și se permite
schimbarea vechiului în nou!
Fiecare alegător are puterea și responsabilitatea de a contribui activ la viața democratică, la alegerea
unei clase politice sănătoase care să reflecte valorile autentice ale
societății.
Ĩn România este nevoie de o clasă politică responsabilă, care iubește România și pe români, care să fie
buni patrioți, cu o integritate morală
ce poate fi probată, nemânjiți de politicile
falimentare ale globalismului satanic. Buni
români care nu au făcut parte
din tagma celor care au vândut țara străinilor,
a celor care au îndatorat-o băncilor străine și au desființat milioane de locuri de muncă. Nici din
rândul celor care prin politicile lor au silit românii să-și părăsească țara și familia ca să caute
un loc de muncă, nici din rândul acelora care ne-au luat dreptul la vot.
Indiferent de numele candidaților, de
ideologia sau de sloganurile promovate, esența democrației constă în
respectarea voinței colective, chiar și atunci când aceasta implică alegeri
dificile sau schimbări radicale.
Dincolo de dezbaterile
privind demisia lui Iohannis, de controversele
privind influențele externe și manipulările interne ale anulării alegerilor, luând in
considerare avertismentele internaționale, cred căeste esențial să recunoaștem că jocul democrației se joacă cu "cărțile pe masă" pentru
a se înțelege că votul este singura forță care modelează destinul
național.
Mihaela CD
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu