Iris
Îmi strecori parfum discret în orice timp al zilei
Iris galben, iris mov, iris alb învăluit cu roua
dimineții.
Te privesc cu atâta dor, far ce noaptea-mi
luminează.
Te împletești lasciv în geometrice spirale la
amiază,
Ești regina sutelor de flori din grădina mea
imperială.
Iris, simbol al iubirii, mantie-ntinsă a
singurătății noastre
Te-aș atinge, te-aș cuprinde dar mi-e teamă că vei
piere-n mâna mea.
Te privesc cu nesaț, bijuterie a grădinii, gingășie,
simetrie, feerie.
Toată lumea aș vrea să te cunoască, să
te-ndrăgească, să te ocrotească!
Gelu DRAGOȘ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu