Poesis - Gheorghe POP

 „A FI SAU A NU FI”...

(W. Shakespeare)

- și mai trăim...
și mai murim
în fiecare zi câte puțin
și s-ar putea și nu se poate,
„VIAȚA” mai presus de toate...,
întuneric cât ar fi
Lumina-l v-a birui,
deznădejdea cât ar crește
Speranța o risipește.
Cu ea rămânem cât vom fi
și când trăim și de murim
un Unic „ADEVĂR” îl știm
câtă vreme cugetăm
e semnul că mai existăm
și e absurd să ne-ndoim
că s-ar putea să nu mai fim,
altfel ce rost ar fi avut
acest MIRACOL să fi apărut
dacă vreodată s-ar sfârși,
atunci de ce-ar mai fi-nceput.
Privește de jur împrejur cu uimire
la câte făpturi minunate sunt
și vei vedea că toate au rostul lor
din câte se găsesc pe acest Pământ,
fie că trăim cu bune sau cu rele
e mai preferabil decât dacă niciodată n-am fi fost
și n-am fi admirat Cupola Cerului împodobită
mirific cu strălucirea miliardelor de stele...

La toate acestea, Omule tu cugetă neîncetat
și să nu te îndoiești devreme ce tu ești
măsura a toate câte există și te definesc
în inefabilul - fantastic Multivers...
altfel pentru tine totul ar părea o absurditate
lipsită de orice rațiune și de sens.

Omule! Tu te gândește și ia aminte cu celeritate
la Înțelesul Cel mai presus de orice înțeles
din CARE, iată și Tu însuți, ineluctabil faci parte...
și nu-ți fie teamă, „VIAȚA” ne-a adeverit
prin tainica-i prezență și miraculoasa lucrare
de-a pulsa neîncetat în întreaga Fire
fără a putea fi biruită de moarte,
iar câte vor ființa prin Sfântul Său Duh etern în întreaga Zidire
„la înnoirea Lumii”, Totul și Toate se vor converti
într-un Univers infinit de frumusețe, armonie și sacră iubire.

Doamne al Cerului și al Pământului, Atotțiitorule Părinte,
Proniatorule a toate câte există în întreaga-Ți Zidire,
în mâinile Tale, smerit îți încredințez Sufletul meu,
al Tău sunt Doamne, Tu m-ai creat după Chipul și a Ta asemănare
și nicăieri nu-mi găsesc odihna și fericirea deplină
decât numai împreună cu Tine, în lăcașurile Tale.

Post Scriptum

Altfel, rațional, Eu unul nu pot nicicum să accept,
oricine și orice mi-ar spune, îmi este cu neputință
să înțeleg ce rost aș mai fi avut întru această fantastică Lume
dacă nu L-aș regăsi, cunoaște și adora pe Izvorul tainic-etern al Vieții,
Cel Care m-a adus pe Mine și toate făpturile Sale întru ființă...

Seini, Duminică, 14 sept. 2025
Autor pr. Gheorghe Pop