O merită! A venit timpul!

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat luni la Strasbourg, în plenul Parlamentului European, că mesajul ei la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne de joi din Luxemburg va fi că România şi Bulgaria trebuie să adere la spaţiul Schengen cu frontierele terestre până la sfârşitul anului.

Într-o dezbatere a Parlamentului European despre reintroducerea controalelor la frontiere de către unele state din spaţiul Schengen şi efectele acestor decizii asupra zonei libere de circulaţie, Ylva Johansson s-a declarat mândră că trăieşte în spaţiul Schengen.

„Este cea mai mare zonă de circulaţie din lume. 450 de milioane de oameni din 29 de ţări pot circula liber prin Europa. Aproape 30% din populaţia Europei trăieşte într-o zonă de frontieră. 50 de milioane de oameni trăiesc direct lângă o frontieră internă. Vă mulţumesc că aţi pus pe ordinea de zi o dezbatere atât de importantă”, le-a spus comisarul european de interne eurodeputaţilor.

Ea subliniat în cadrul dezbaterii că reintroducerea controalelor la frontierele interne trebuie să fie o măsură temporară şi de ultimă instanţă.

„Sunt atât de mândră de acest mandat. Am primit Croaţia, Bulgaria şi România în Schengen. Am luptat foarte dur pentru asta. Impactul asupra oamenilor este uriaş. Fără paşaport şi fără cozi. Asta înseamnă Europa.

O prietenă din România mi-a spus ce minunat este pe aeroport când copiii râd şi spun: ‘Uite mamă, nu mai trebuie paşapoarte!’ Şi asta este pentru că Schengen nu este doar fundaţia prosperităţii noastre. Schengen este parte a identităţii noastre, este parte din ceea ce suntem”, a spus ea în plenul PE.

„Bulgaria şi România au făcut tot posibilul, au pus în aplicare toate măsurile suplimentare, şi mesajul meu către miniştri la Consiliul de joi (Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne – n. r.) va fi să facă ultimul pas. Ridicaţi controalele şi la frontierele terestre până la sfârşitul anului. O merită. A venit timpul”, a pledat Ylva Johansson.

C.L.

Uniunea Europeană urmează să admită, printr-o rezoluție a Parlamentului European, că a discriminat România şi Bulgaria

 

Pentru prima dată în istoria sa, Uniunea Europeană urmează să admită, printr-o rezoluție a Parlamentului European, că a discriminat România și Bulgaria atunci când le-a blocat intrarea în Spațiul Schengen.

Rezoluția va ajunge la vot miercuri, 12 iulie a.c. unde cel mai probabil va primi un vot pozitiv. Ea este bazată pe petiţia depusă în Parlamentul European de societatea civilă din România prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen va statua juridic pentru prima dată că ceea ce li s-a întâmplat României şi Bulgariei a constituit discriminare, a explicat europarlamentarul Vlad Gheorghe, citat de Știrileprotv.

„În primul rând (rezoluţia – n. red.) vorbeşte pentru prima oară despre discriminare şi nu doar vorbeşte, dar dacă va trece – şi eu cred că va trece în plen mâine, pentru că noi am avut unanimitate în comisie şi nu prea văd cum poţi să ai unanimitate în comisie şi să n-ai măcar majoritate în plen – va statua juridic pentru prima dată că ce s-a întâmplat României şi Bulgariei e constituit discriminare.

Nu este doar un mesaj politic, care este unul foarte puternic, ci există şi implicaţii juridice, pentru că cine este discriminat are nişte drepturi. Discutăm despre reparaţii, discutăm despre un anumit tratament juridic, se deschide calea către mai multe acţiuni în acelaşi timp.

Prima dată discutăm despre despăgubiri, discutăm despre pierderile pe care ţările noastre le-au suferit financiar direct, dar şi pierderile de mediu”, a subliniat Vlad Gheorghe.

Sursa: Știrileprotv

Subiectul aderării României la spaţiul Schengen. Trimiși din nou la plimbare!

 

Europarlamentarul PSD Carmen Avram a comentat joi, 2 martie 2023, faptul că subiectul aderării României la spaţiul Schengen nu se află pe agenda Consiliului JAI din martie, amintind că Suedia, care deţine acum preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a spus foarte clar de la începutul preşedinţiei că îşi doreşte foarte tare să rezolve problema României şi a Bulgariei, dar că nu va forţa discutarea acestei teme atâta vreme cât nu va fi sigură că diferendul cu Austria şi Olanda e reglat.

Ea a subliniat, însă, că o dezbatere privind migraţia ar fi foarte importantă, mai ales că singurul reproş formulat de Austria a fost că România ar fi furnizor de migranţi. Avram a amintit că CE rămâne încă datoare cu redactarea unui plan pentru migraţie care, în opinia sa, ”ar putea să fie cel care linişteşte apele în Uniunea Europeană”.

”Dacă acest pact pentru migraţie va fi acceptat în final, îl dezgolim pe domnul Nehammer de argumente şi nu va mai avea ce să spună”, a conchis europarlamentarul PSD, referindu-se la cancelarul austriac.

Europarlamentarul PSD Carmen Avram consideră că pactul pentru migraţie ar putea linişti apele în Uniunea Europeană, precizând că, din ceea ce se cunoaşte până în prezent, Comisia Europeană ar dori să convingă statele membre să accepte pe teritoriul lor o parte din migranţii care intră în Italia, Austria, Spania. Ea a menţionat că există obiecţii la acest plan din partea Poloniei, Ungariei, Belgiei şi Olandei. Carmen Avram a fost întrebată, joi, la Prima News, de ce nu se află subiectul aderării României la Spaţiul Schengen pe agenda JAI din luna martie.

 

Sursa: NEWS.RO

Cancelarului austriac nu-i pasă de România: Austria îşi menţine veto-ul faţă extinderea Spaţiului Schengen

 

Austria îşi menţine veto-ul faţă extinderea Spaţiului Schengen, atât timp cât acesta ‘nu funcţionează’, a afirmat cancelarul Karl Nehammer înaintea unei vizite în Bulgaria, cerând ‘sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe’ a UE, transmite sâmbătă agenţia austriacă APA.

‘Atât timp cât spaţiul Schengen nu funcţionează, şi, spre exemplu, Germania desfăşoară controale la frontiere cu alte state membre Schengen precum Austria, la fel cum procedează şi multe alte state europene, nu putem extinde acest Spaţiu. Veto-ul Austriei rămâne, de aceea, în vigoare, până când situaţia se va schimba fundamental’, a declarat cancelarul Karl Nehammer, potrivit unui comunicat citat de APA.

Acesta precizează că Nehammer şi ministrul de interne Gerhard Karner se vor deplasa luni la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, scrie agerpres.ro.

Înaintea vizitei, Nehammer a cerut ‘sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi, în fine, măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe’. ‘Bulgaria trebuie să fie în poziţia de a construi o protecţie a frontierei la fel de robustă ca Grecia. Pentru aceasta, trebuie puse la dispoziţie fondurile necesare din bugetul UE’, a afirmat cancelarul.

‘Trebuie să apăsăm şi mai tare pe frână în privinţa azilului, nu doar în Austria, ci în toată Europa’, a mai pledat şeful guvernului de la Viena.

El doreşte să discute această problemă în Bulgaria şi cu preşedintele bulgar, Rumen Radev, cu prilejul vizitei la frontiera bulgaro-turcă.

‘Bulgaria are nevoie de sprijin rapid şi adecvat pentru protecţia frontierei externe cu Turcia. Gardul de frontieră al Greciei poate servi ca model’, a mai spus cancelarul, potrivit comunicatului citat de APA.

Numărul mare de migranţi reţinuţi în Austria arată ‘că sistemul Schengen este nefuncţional’, iar, ‘atât timp cât acest sistem şi protecţia frontierelor externe nu funcţionează, nici nu poate exista o extindere’, consideră Nehammer.

Până acum, Comisia Europeană a refuzat să furnizeze fonduri pentru ziduri, garduri şi sârmă ghimpată, dorind numai să sprijine infrastructura de la frontieră. În decembrie, Comisia a declarat că revine Bulgariei să decidă ce mijloace foloseşte pentru a-şi proteja frontierele. În prezent, agenţia europeană Frontex este reprezentată în Bulgaria de echipamente şi 137 de angajaţi, mai notează APA.

Cancelarul austriac şi ministrul său de interne reclamă faptul că Bulgaria este lăsată să apere singură graniţa sa externă a UE de aproximativ 240 km cu Turcia, şi fac referire la faptul că imagini video postate pe reţelele sociale arată cât de uşor sunt trecute barierele actuale de la graniţa bulgaro-turcă.

Nehammer şi Karner vor ajunge în Bulgaria duminică seara. Luni, se vor deplasa împreună cu preşedintele Radev şi ministrul de interne, Ivan Demergiev, la frontiera cu Turcia. Cei doi oficiali austrieci mai au programate o vizită la centrul regional de coordonare al poliţiei de frontieră în apropiere de Elhovo şi, după revenirea la Sofia, o întâlnire cu prim-ministrul bulgar Galab Donev.

 

Sursa: NapocaNews

Spaţiul Schengen, o ţintă atinsă?

Luni noaptea, dar nu pe întuneric, ca hoţii, cum se spune în România, Parlamentul European a adoptat cu o majoritate zdrobitoare Raportul privind primirea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. S-a spus cu această ocazie că cele două ţări au îndeplinit demult toate condiţiile, dar Consiliul UE a încălcat sistematic regulile europene refuzând admiterea celor două ţări în atât de râvnita zonă Schengen. Indiscutabil, este un succes. Şi ca în cazul fiecărui succes cineva îşi va aroga meritele.

În primul rând este meritul euro parlamentarilor, socialişti, populari, cei din Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, probabil şi alte grupuri. Este important acest lucru pentru că anul viitor au loc alegeri şi fiecare familie politică trebuie să meargă în faţa alegătorilor cu ceva pozitiv.

Evenimentul este, fără îndoială, unul istoric pentru cele două ţări. Nu şi pentru restul ţărilor. Acestea, de altfel, sunt zguduite de mişcări de protest fără precedent. În Franţa s-a declarat stare de urgenţă. La Strasbourg, oraş în care îşi desfăşoară activitatea şi instituţiile europene, pe nedrept mai puţin celebru decât Bruxelles, a avut loc un atentat terorist la târgul de Crăciun. Morţi, răniţi, panică, întregul oraş blocat. Panica a cuprins şi europarlamentarii aflaţi în oraş.

Europa nu se află într-unul din momentele sale bune. În România este linişte la bază, dar sus, la vârful puterii, se trage cu toate tunurile. Chiar şi în locul care ar trebui să fie un adevărat sanctuar, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, a intrat zâzania. Preşedintele Iohannis a suspendat şedinţa. Aici deciziile se iau prin consens. Membrii CSAT nu s-au înţeles pe buget. Şedinţa a fost reprogramată.

Intrarea în zona Schengen, fără puncte de intrare şi ieşire dintr-o ţară în alta, a fost un vis al românilor. Nu mai vor să stea la cozi când ies sau intră în ţară. Nu ştim când se va transpune în practică votul Parlamentului European. Ştim în schimb că începe campania pentru alegerea unui nou parlament. Ţinta Schengen pare să fie atinsă în timpul guvernului PSD-ALDE.

Fiecare partid este interesat să-şi menţină numărul de europarlamentari. PNL are ocazia să demonstreze că sondajele care îl plasează în apropierea PSD sunt reale. Fiind la guvernare social democraţii îşi vor trage partea leului. Vor fi în continuare acuzaţi că sunt anti-europeni.

Nici nu ştim dacă sunt sau nu. Curentul euro-esceptic îşi face loc şi în România. Violenţele din Franţa vor avea repercusiuni în toată Europa, probabil mai accentuat în ţările mărginaşe. România este una dintre cele mai vulnerabile ţări.

La noi, conflictele nu sunt de ordin social şi economic. PSD pompează bani în sistemul bugetar, iar preşedintele nostru de dreapta, opoziţia de dreapta, nu se erijează în apărătorii economiei de piaţă. Sunt un fel de socialişti vopsiţi în culorile dreptei. Vom vedea, sau ar trebui să vedem mai clar cum gândeşte opoziţia viitorul în textul moţiunii de cenzură care se pregăteşte în aceste zile. În câteva zile se va citi în parlament, iar în termen de cinci zile se va vota.

Va fi un test al adevărului. Există sau nu o majoritate parlamentară? Singuri, parlamentarii PSD şi ALDE nu sunt majoritari. Se bazează pe UDMR şi Minorităţi. La fel, PNL poate negocia cu UDMR şi Minorităţi. Dacă Iohannis şi-ar dori cu adevărat un guvern al său, s-ar implica în negocieri.

S-ar părea că pentru campania prezidenţială îi convine guvernul actual. Dar nu se ştie niciodată. Poate UDMR ajunge singur la concluzia că PSD guvernează prost şi nu-i va mai acorda sprijin parlamentar.

Într-o săptămână se pot întâmpla multe într-un spaţiu ce pare mai mult cuprins de război politic decât de pace.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş