A murit Alex Ștefănescu, unul dintre cei mai cunoscuți critici literari români

 

Criticul si istoricul literar Alex Stefanescu a murit la varsta de 76 de ani, a anuntat scriitorul Daniel Cristea-Enache. „O veste care indoliaza cultura romana: a murit marele critic si istoric literar Alex Stefanescu. Dumnezeu sa-l odihneasca”, scris Daniel Cristea-Enache pe Facebook.

Alex Stefanescu, prin familia de mari intelectuali dr. Nicolae si Florica Bud, a fost de mai multe ori in Maramures, de care era fascinat!

                                                 *************

Alex. Stefanescu (Alexandru Stefanescu), critic literar si prozator, s-a nascut la 6 noiembrie 1947, la Lugoj. A absolvit liceul la Suceava, in 1965, apoi a urmat cursurile Facultatii de Limba si Literatura Romana din cadrul Universitatii din Bucuresti (1965-1970), indica „Dictionarul general al literaturii romane” aparut sub egida Academiei Romane (Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2007)

O scurta perioada a fost profesor, dupa care a intrat in presa, fiind redactor la publicatiile „Tomis” (1971-1974), „Scanteia tineretului” (1975-1982), „Suplimentul literar-artistic al Scanteii tineretului” (1982-1983), „Romania libera” (1984-1986), „Magazin” (1987-1989). Din 1990 este redactor la „Romania literara”, fiind si redactor-sef al acestei reviste intre 1995-2010. A fost, de asemenea, director la revista „Zig-zag” (1991-1994) si redactor-sef la „Flacara” (1996).

A debutat in 1965, cu poezie, in ziarul „Zori noi” din Suceava, iar in critica in 1970, cu un articol despre Dimitrie Stelaru, aparut in „Luceafarul”, potrivit sursei citate. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1977.

A publicat numeroase volume de critica literara, teorie literara, antologii de literatura, proza, teatru, publicistica. Amintim dintre acestea: „Preludiu” (1977), „Jurnal de critic” (1980), „Intre da si nu” (1982), „Dialog in biblioteca” (1984), „Introducere in opera lui Nichita Stanescu” (1986), „Prim-plan” (1987), „Gheata din calorifere si gheata din whisky. Jurnal politic 1990-1995” (1996, Premiul Uniunii Scriitorilor), „Intamplari” (2000), „Ceva care seamana cu literatura” (2003, Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti), „Jurnal secret” (2005), „Jurnal secret. Noi dezvaluiri” (2007), „Jurnal secret. Dezvaluiri complete. 2003-2009” (2009), „Barbat adormit in fotoliu. Intamplari” (2010), „Cum se fabrica o emotie” (2010), „Texte care n-au folosit la nimic” (2014), „Jurnal secret. Serie noua (2009-2015)” (2016) s.a. In 2013 a aparut cartea „Convorbiri cu Alex. Stefanescu”, de Ioana Revnic.

De asemenea, a alcatuit o antologie a referintelor critice la opera lui Tudor Arghezi (1981) si altele din textele unor poeti contemporani (1988) sau din scrierile lui Nichita Stanescu (1999). A tradus cartea „Dumnezeu exista, eu L-am intalnit”, de Andre Frossard (1993).

In 2005 i-a aparut cartea „Istoria literaturii romane contemporane. 1941-2000” (Editura Masina de scris, Bucuresti), pentru care in 2006 i-a fost decernat in premiu special al Uniunii Scriitorilor, iar in 2007 – Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Romane.

Alex. Stefanescu este autorul a mii de articole de critica literara. A scris, de asemenea, dramaturgie si scenarii pentru televiziune, cum ar fi, spre exemplu, scenariul pentru serialul de televiziune „Casatorie imposibila”, difuzat de TVR in 2000.

A fost realizatorul emisiunii „Un metru cub de cultura”, difuzat la Realitatea TV (2004-2005), care i-a adus Premiul Asociatiei Profesionistilor de Televiziune din Romania (APTR) pentru talk-show-uri pe 2004. A realizat, de asemenea, la TVR Cultural, emisiunea „Istoria literaturii romane contemporane povestita de Alex. Stefanescu” (2007-2009), pentru care i-a fost decernat Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008. Tot pentru TVR Cultural, a mai realizat emisiunile „Tichia de margaritar” si „Iluminatul public”.

In 2022, i-a aparut, la Editura Corint, cartea „Despre impuritatea literaturii”.

 

GDL

Semnificaţii istorice pentru data de 15 februarie 2013

1564 - S-a născut Galileo Galilei, astronom şi fizician de renume.

1690 - S-a încheiat, la Sibiu, tratatul secret dintre Constantin Cantemir, domnul Moldovei şi Sfântul Imperiu Roman. În tratat se stipula că Moldova va sprijini acţiunile antiotomane ale imperiului condus de Casa de Habsburg.

1781 - A încetat din viaţă Gotthold Ephraim Lessing, scriitor şi filosof; a formulat principiile dramei realiste germane, conform cărora teatrul trebuie să ţină seama de dezvoltarea morală şi estetică a epocii (n. 22 ianuarie 1729).

1840 - S-a născut Titu Maiorescu, critic şi istoric literar, estetician, filolog, logician şi om politic român, membru al Academiei Române, personalitate dominantă în cultura românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (m. 1917).

1850 - S-a născut pictorul Ion Andreescu, membru de onoare post-mortem al Academiei Române; susţinător al înnoirilor aduse de arta reprezentanţilor Şcolii de la Barbizon, Andreescu este recunoscut ca unul dintre cei mai importanţi peisagişti români.

1851 - S-a născut Spiru Haret, matematician, sociolog şi om politic liberal, organizatorul învăţământului românesc de după 1864, vicepreşedinte al Academiei Române; prin elaborarea şi aprobarea legii învăţământului din 1898 (m. 17 decembrie 1912).

1857 - A încetat din viaţă compozitorul rus Mihail Ivanovici Glinka, părintele şcolii muzicale din Rusia şi creator al operei clasice ruse ("Ruslan şi Ludmila").

1861 - În România a intrat în funcţiune Arsenalul Armatei.

1864 - A apărut revista "România militară", devenită la 8 decembrie 1897, prin decretul regelui Carol I, revista oficială a Marelui Stat Major. În timp, denumirea revistei s-a modificat - "Revista Militară Generală", "Cultură Militară", astăzi numindu-se "Gândirea Militară Românească"; în fiecare an, revista acordă premii naţionale care poartă numele unor personalităţi ale istoriei românilor, precum generalul Alexandru Averescu.

1867 - A fost semnat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, prin care Transilvania îşi pierdea autonomia şi era alipită Ungariei.

1867 - A fost interpretat pentru prima dată valsul "Dunărea Albastră" compus de Johann Strauss fiul.

1876 - A apărut lunar (până la 15 mai 1876), la Bucureşti, "Revista literară şi ştiinţifică", sub îndrumarea lui B.P.Hasdeu şi D. Brândză.

1933 - S-a născut Iosif Sava, om de cultură, muzicolog, important realizator de emisiuni culturale de radio şi de televiziune, creatorul "Seratelor muzicale" la TVR, autor a numeroase volume de istorie a muzicii (scrieri: "Seismograf muzical", "Majestatea sa muzica", "Muzica şi zgomotul lumii") (m. 19 august 1998).

1944 - S-a născut regizorul Alexandru Bocăneţ, realizator de filme şi emisiuni de televiziune (m. 4 martie 1977)

1950 - S-a născut criticul literar Dan Alexandru Condeescu, directorul Muzeului Literaturii Române (m. august 2007).

1959 - A încetat din viaţă fizicianul Sir Owen W. Richardson, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1928.

1965 - A încetat din viaţă cântăreţul Nat King Cole.

1969 - A fost inaugurată linia ferată electrificată Bucureşti-Braşov, prima de acest fel din România.

1980 - A fost lansată la apă, la Brăila, prima navă de pescuit oceanic construită în România.

1990 - A fost înfiinţată Uniunea Teatrelor din România - UNITER, avându-l ca preşedinte pe actorul Ion Caramitru.

1998 - Trupele sovietice s-au retras din Afganistan, sfârşindu-se astfel cei nouă ani de ocupaţie rusă din regiune.

1999 - Curtea Supremă de Justiţie l-a condamnat pe liderul minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, la 18 ani închisoare, pentru instigarea minerilor care au venit în Bucureşti în septembrie 1991 la subminarea puterii de stat.

2002 - O echipă de cercetători americani a clonat prima pisică domestică.

2003 - Celebra oaie Dolly, primul mamifer clonat vreodată dintr-o celulă adultă, a murit.

2008 - Vaclav Klaus a fost reales preşedinte al Cehiei.