Cinci lucruri surpinzătoare despre moarte. Ce se întâmplă cu noi după?!

''În această lume nimic nu este sigur, cu excepţia morţii şi a impozitelor'', aşa sună celebrul motto al lui Benjamin Franklin.Mai jos găsiţi rezultatele a cinci cercetări biochimice, medicale, genetice, sociologice şi psihologice, unele de-a dreptul uimitoare, despre moarte şi procesul de după:

1. Descompunerea trupului  omenesc miroase (bolnăvicios) de dulce

Este greu de descris a ce miroase moartea, dar cei mai mulţi oameni sunt de părerea că miroase urât. Mirosul de descompunere a coprului uman este, de fapt, foarte complex, el implică peste 400 de compuşi chimici volatili.

 Un studiu recent a constatat că deşi mulţi compuşi chimici sunt comuni atât pentru animale, cât şi pentru oameni, ar putea exista cinci esteri (compuşi organici care reacţionează cu apa pentru a produce alcooli şi acizi) care sunt unici pentru om, dar sunt produşi şi de fructe atunci când sunt în proces de putrefacţie. Cei familiarizaţi cu mirosul de descompunere a corpului uman, cum ar fi specialiştii din medicină legală sau antreprenorii de pompe funebre, raportează adesea un miros "bolnăvicios de dulce" când au fost rugaţi să descrie cadavre.

2. Unghiile şi părul dvs. nu vor continua să crească

Este posibil să fi auzit că unghiile şi părul uman continuă să crească, cel puţin pentru un timp, după ce mori. Fals! Adevărul este că corpul uman, de fapt, se micşorează din cauza deshidratării, ceea ce face ca unghiile şi părul să arate mai lungi.

3. Lungimea telomerilor ne poate prezice durata de viaţă

Pentru o lungă perioadă de timp se credea că celulele noastre ar putea fi nemuritoare şi că, în condiţiile de mediu corecte, s-ar putea conserva pentru totdeauna. Dar, aşa cum a fost descoperit în 1961, celulele nu sunt nemuritoare, ele se mai pot divide de 50 - 70 de ori şi se opresc. Un deceniu mai târziu, o mouă ipoteză a fost lansată: telomerii, secvenţe de ADN de la capetele cromozomilor, se scurtează cu fiecare diviziune, iar atunci când acestea ajung a fi prea scurtă, diviziunea celulară se opreşte şi celulele mor.

 De atunci, au existat păreri că lungimea telomerilor ar poate fi utilizată pentru a prezice durata de viaţă, şi nu doar la oameni. Cu toate acestea, nu toate activitatile de cercetare confirmă această şi nu este încă clar dacă scurtarea telomerilor este cauza îmbătrânirii sau doar e un simptom.

4. Frica de moarte scade cu vârsta

Pare contra-intuitiv să crezi că frica de moarte scade pe măsură ce îmbătrânim, dar studiile realizate  în Statele Unite ale Americii au demonstrat acest lucru. Un studiu a constatat că oamenii de 40 şi 50 de ani şi-au exprimat o frică de moarte mai mare decât persoanele de 60 şi 70 de ani.

Un alt studiu a constatat că oamenii ajunşi la vârsta de 60 de ani au raportat mai puţină frică de moarte  decât persoaele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 50 de ani, şi mai puţin chiar ca cei de 18 - 25 de ani. Un alt studiu a constatat că, după vârsta de 20 de ani, frica de deces a participanţilor a avut tendinţa să scadă, cu vârsta.

5. Gândurile despre moarte ne formează prejudecăţi.

”Gândul despre propria moarte vine din interior. Notează ce crezi şi asta ţi se va întâmpla, dacă te consideri mort, vei muri fizic”. Acestea sunt instrucţiunile care au fost date miilor de oameni care au participat în mai mult de 200 de studii, în ultimii 25 de ani.

 Rezultatele sugerează că gândurile despre moarte, în comparaţie cu gândurile despre lucruri mai banale sau chiar alte surse de anxietate, îi schimbă: pe oamenii rasişti îi fac mai toleranţi, mai aspri în ce priveşte prostituţia, mai puţin dispuşi să consume bunurile străine.

 Gândul la moarte îi face pe oameni să-şi dorească să aibă mai mulţi copii şi să-şi numească copii cu propriul nume. Cu alte cuvinte, gândul la moartea ne face, pe noi oamenii, să ne dorim o nemurire simbolică. Există unele dovezi că, în faţa morţii, oamenii mai puţin credincioşi sunt mai dispuşi să creadă în Dumnezeu şi în viaţa de după moarte.

Sursa: IFL Science

                                                                                       dr. Iulian COZA

Lucruri mai puţin ştiute despre Mihai Eminescu

Mihai Eminescu. Anul acesta se împlinesc 165 de ani de la naşterea Poetului Naţional.

Pe 15 ianuarie, scolile din intreaga tara sarbatoresc cu mare fast nasterea celui mai mare poet al romanilor, Mihai Eminescu. Copiilor le plac detaliile inedite despre autorii sau personalitatile istorice despre care invata la scoala. Asa ca, in afara de opera poetului, ii poti povesti copilului si cateva lucruri mai putin cunoscute. Daca esti parinte sau cadru didactic exista insa si alte informatii inedite pe care i le poti prezenta copilului tau sau elevilor tai.

Ultimele poezii scrise

Eminescu a scris poezii in toate etapele vietii sale, iar dupa moartea acestuia s-au gasit in buzunarul hainei pe care o purta, doua poezii scrise de mana, ”Viata” si poezia ”Stele in cer”.

Un asteroid şi un crater îi poartă numele

Uniunea Astronomica Internationala a atribuit asteroidului descoperit in 1971, in California, numele de 9495 Eminescu. Asteroidul se afla la o distanta medie de 250.000.000 km de Terra. Face o rotatie completa in jurul Soarelui odata la 3,23 ani si se apropie la 140.000.000 km Pamant. Diametrul asteroidului Eminescu este de aproximativ 6 km. Tot Eminescu a fost numit in 2008 si un crater de pe planeta Mercur, de 125 km in diametru (conform site-ului Observatorului Astronomic Vasile Urseanu, unde poti gasi si alte nume de romani celebri care au fost date corpurilor ceresti).

Plopii fără soţ

Fiecare poezie pe care a scris-o Eminescu a fost inspirata din viata sa. Astfel, poezia ”Pe langa plopii fara sot” se pare ca a fost scrisa dupa ce poetul s-a indragostit de Cleopatra Leca Poenaru, verisoara primara a lui Caragiale, care locuia pe o strada marginita de un numar impar de plopi.

Năzbâtii din copilărie

Atunci cand era copil, Eminescu obisnuia sa prinda serpii din imprejurimile casei si sa isi sperie tatal. Cand prindea un sarpe, il chema pe tatal sau sub pretextul ca vrea sa ii arate ”pasarile” pe care le-a prins si se amuza de reactiile tatalui atunci cand vedea despre ce este vorba de fapt.

Filme despre viaţa lui Eminescu

Primul film documentar despre Mihai Eminescu a fost realizat in 1914 de Octav Minar, se numeste "Eminescu, Veronica, Creanga" si poate fi urmarit pe internet: Un alt film despre viata poetului este „Luceafarul” realizat in 1986. Iar despre prietenia dintre Ion Creanga si Eminescu a fost realizat filmul „Un bulgare de huma”.

George Calinescu şi I.L.Caragiale despre Mihai Eminescu

Mihai Eminescu s-a stins din viata pe 15 iunie 1889, iar George Calinescu scria: „Astfel se stinse in al optulea lustru de viata cel mai mare poet, pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata, poate, pamantul romanesc. Ape vor seca in albie si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate si cate o stea va vesteji pe cer in departari, pana cand acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale.”.

Caragiale l-a descris pe Eminescu drept „vesel si trist; comunicativ si ursuz; bland si aspru; multumindu-se cu nimica si nemultumit totdeauna de toate; aci de o abstinenta de pustnic, aci apoi lacom de placerile vietii; fugind de oameni si cautandu-i; nepasator ca un batran stoic si iritabil ca o fata nervoasa. Ciudata amestecatura! – fericita pentru artist, nefericita pentru om!”. SuntParinte

Douăzeci de lucruri pe care nu le ştiai despre moarte !

Ne gândim din când în când la clipa inevitabilă a morţii şi cu toate acestea rămâne un mister pentru noi toţi. Află acum 20 de lucruri despre moarte pe care probabil că nu le ştiai:

1. După trei zile de la moarte, enzimele care cândva ajutau la digerarea hranei încep să devoreze trupul neînsufleţit.

2. Obiceiul îngropării morţilor probabil că a apărut în urmă cu 350.000 de ani.

3. Aproximativ 100 de miliarde de oameni au murit în istoria omenirii.

4. În New York, persoanele care se sinucid sunt mai multe decât cele care sunt ucise.

5. Circa 153.000 de oameni vor muri de ziua ta.

6. Din cauza scrisului indescifrabil al medicilor, mor anual peste 7.000 de oameni.

7. Stângacii mor cu trei ani mai devreme decât dreptacii.

8. După ce o persoană moare, auzul este ultimul simţ care dispare.

9. Este mai probabil să mori lovit de o nucă de cocos decât în urma atacului unui rechin.

10. În fiecare oră, cel puţin o persoană este ucisă de un şofer beat în SUA.

11. Everest are cel puţin 200 de morţi pe creste.

12. Cineva se sinucide la fiecare 40 de secunde.

13. Rechinii ucid 12 persoane pe an, în timp ce oamenii ucid 11,417 rechini pe oră.

14. Ucigaşa în serie Leonarda Cianciulli era celebră pentru că îşi transforma victimele în prăjituri pentru ceai şi le servea oaspeţilor ei.

15. Filozoful grec Chrysippus a murit de râs, după ce şi-a îmbătat măgarul.

16. Cenuşa creatorului cartofilor Pringles a fost păstrată într-o cutie de Pringles după moartea acestuia.

17. 80% dintre bărbaţii sovietici născuţi în 1923 au murit în Al Doilea Război Mondial.

18. Este mai probabil să mori alunecând în baie, lovit de fulger sau înecat în cadă, decât în urma unui atac terorist.

19. La fiecare 90 de secunde, o femeie moare în timpul sarcinii sau în timp ce naşte.

20. 35 de milioane de celule din corpul tău mor în fiecare minut. Sursa Apropo.ro

                                                                                    dr. Iulian COZA