Motto: „Dumnezeu nu e OM în cer, ci OMUL e un
Dumnezeu pe pământ”. (Lucian Blaga)
În anul 1977 am intrat cu emoţii în
clasa a V-a, la clasa domnului diriginte Ion Georgescu, profesor de limba
română şi franceză. Primul lucru care ne-a impresionat la Domnia-sa a fost
blândeţea din glas şi gesturi. A doua zi i-am mai găsit o calitate domnului
diriginte, uşurinţa cu care desena. Ca să ne apropie ne-a propus, după orele de
curs să jucăm volei, noi băieţii care predominam ca număr în clasă şi iubeam fotbalul.
Încet, încet însă am îndrăgit acest joc, ca şi şahul sau tenisul de masă.
Ne amintim astăzi, când amândoi
foştii elevi ai dânsului suntem dascăli, că domnul diriginte Ion Georgescu
pleca ultimul de la şcoală. Este adevărat că tot dânsul venea şi primul la
şcoală. La o întrunire cu domnul deputat Nicolae Bud am propus ca Şcoala cu
clasele I-VIII Lucăceşti, comuna Mireşu Mare să se numească „Şcoala Ion
Georgescu Muscel”. De ce Muscel? Pentru că Ion Georgescu s-a născut la 20
ianuarie 1947 în localitatea Godeni, Câmpulung Muscel, judeţul Argeş. Între
anii 1962-1966 urmează cursurile renumitului liceu „Dinu Golescu” din Câmpulung
Muscel, oraş al adolescenţei sale. În 1966 concurează la Bucureşti pentru cele
cinci locuri de la secţia „pictură pură” din cadrul Institutului de Arte
Plastice „Nicolae Grigorescu” unde, din păcate este primul dintre cei respinşi.
După satisfacerea stagiului militar
obligatoriu intră prin concurs în 1968 la Institutul Pedagogic Suceava, iar la
absolvirea acestuia este repartizat în localitatea Valea Vişeului, jud.
Maramureş.
Aici o va întâlni, în împrejurări
romantice pe viitoarea sa soţie Ancuţa, care profesa ca şi educatoare. Reuşesc
să se transfere, tot în învăţământ, în Lucăceşti, mai aproape de părinţii
soţiei, care erau din Hideaga, comuna Satulung. Nu peste mult timp, în anul
1973 li se vor naşte copiii, fraţii gemeni Crina şi Narcis.
Domnul diriginte, fiind un ambiţios,
îşi va continua studiile la Universitatea din Timişoara, secţia franceză. Nu
peste mult timp este propus să fie directorul Şcolii cu clasele I-VIII
Lucăceşti, perioadă în care faţa şcolii se schimbă cu 180 de grade. Apar
grădini şi spaţii verzi în jurul celor două corpuri de clădiri ale şcolii, un
teren de tenis de câmp, o seră, iar holurile şcolii au fost pictate cu
măiestrie de către pictorul autodidact Ion Georgescu.
De altfel, tablourile dânsului pot fi
vizionate pe internet pe site-ul www.flickr.com/photos/24355084@N08
Ne amintim cu drag de orele de
franceză în care domnul diriginte Ion Georgescu Muscel începea ora cu câte o
glumă spusă bineînţeles în limba lui Voltaire şi Jules Verne. Apoi ne reamintim
de minunatele ore de dirigenţie în care ne punea muzica marilor compozitori:
Vivaldi, Porumbescu, Ceaikovski, Grieg, Beethoven, Enescu.
Tare ne-am bucurat că atunci când necazul
l-a lovit din plin prin moartea soţiei, şi-a găsit alinarea în poezie şi
pictură. A reuşit să editeze două volume de poezii, „Atelierul de reparat
fluturi”(2009) şi „Urcând dealul” (2010) la prestigioasa editură Grinta din
Cluj Napoca.
Astăzi este rezident în Canada la
fiul său Narcis, unde are grijă de cei doi nepoţei, Julia-Maria şi David-Paul,
dar deţine şi o rubrică permanentă de poezie numită „Povara poetică la
purtător” a revistei „Alternativa” a diasporei româneşti din Canada.
Când scriem aceste rânduri domnul
diriginte impresionează publicul canadian cu o expoziţie personală la Castelul
Kilbride Ontario.
Povestea unui OM este întotdeauna cel
mai greu de spus, şi de fiecare dată când suntem puşi în situaţia de a defini cuvintele
OM şi OMENIE mă întorc pe dată cu gândul la domnul diriginte ION GEORGESCU
MUSCEL, un al doilea nostru tată.
Respect, mulţumire, recunoştinţă,
plecăciune, dragoste pentru totdeauna!
Înv. Ana Dragoş, Şcoala cu clasele I-VIII Lucăceşti
Prof. Gelu Dragoş, Şcoala cu clasele I-VIII Mireşu Mare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu