luni, 5 ianuarie 2015

2014 în glume şi nu prea…

 Cu siguranţă, pentru mulţi dintre noi 2014 a fost un an nefast. Întunecat. Pînă şi umorul, sau a lipsit, sau a fost aproape negru. S-a întîmplat asta şi în America, ţara care ne obişnuise cu tot felul de comedii trăznite, filme şi seriale TV, bancuri, caricaturi, scrieri haioase şi tricouri cu inscripţii amuzante – parcă lipsesc astăzi aproape toţi americanii ce-au făcut vreo 5 generaţii, de pretutindeni, să rîdă în hohote. Lipsesc toţi, de la Mark Twain, la Stan şi Bran, Chaplin, fraţii Belushi şi Jack Lemmon. Pe ici, pe colo, se mai chinuie cîte unul, cum ar fi Dave Barry, premiat Pulitzer, autor de cărţi de umor şi editorialist naţional să-i „reînvie” pe cei de adineauri.
Dar, oricît s-ar strădui sărmanul Dave, lucrurile îi ies mereu ca-ntr-un banc de pe vremea lui Ceauşescu, cu tipul care-şi cumpărase o bicicletă fabricată la vestita fabrică de la Cugir, a dus-o acasă ambalată într-o cutie şi cînd a scos-o şi a montat-o, i-a ieşit o mitralieră… Gîndindu-ne că bine ar fi să ne despărţim de anul trecut cu un zîmbet şi să începem noul an cu dreptul, să încercăm, deci, o retrospectivă politică 2014 „în stil american”, să zicem în stil Dave Barry, astfel.
În ianuarie 2014, într-o circulară clasificată dată tuturor agenţilor CIA din Europa, după dezvăluirea cu interceptarea telefonică de către americani a liderilor vest-europeni, preşedintele Obama a interzis, categoric, lucrătorilor agenţiei să arunce în media stream poze cu Angela Merkel goală. De asemenea, surse anonime din NBA au anunţat că, la ultima sa vizită la Phenian, legendarul basketbalist Dennis Rodman a făcut o miuţă prietenească unu la unu cu dl. Kim Jong Un şi că liderul nord-coreean a cîştigat cu scorul de 158 – 0.
Februarie a debutat cu veşti proaste din industria auto. General Motors a rechemat de pe piaţă 800.000 de maşini Chevrolet Cobalt şi Pontiac G5, vîndute populaţiei, după ce testele au arătat că nu au numărul necesar de roţi, adică 4. Poza oficială de la dineul oferit de preşedintele Obama în onoarea preşedintelui Franţei, François Hollande, a fost o premieră absolută în istoria Casei Albe. Pentru prima oară, în fotografie, în loc de 4 persoane, au apărut 5: Obama, Michelle Obama, François, prietena sa, şi amanta.
În martie, un avion de pasageri imens Malaysia Airlines 370 a dispărut, zile în şir cazul a fost relatat şi investigat 24/24 de CNN, dar nu s-a aflat şi nu s-a găsit nimic. Ceea ce este imposibil, deci ştirea respectivă nu este adevărată, relevă, în concluzie, un sondaj de opinie efectuat pe un număr de 100 milioane de americani: dacă CNN nu ştie despre ce este vorba, înseamnă că respectivul caz nu există. Tot în martie, televiziunile au anunţat anexarea Crimeii de către ruşi, ceea ce a produs o adevărată panică printre telespectatori, majoritatea lor crezînd, la început, că este vorba de maladia Crimea-Congo, o febră infecţioasă hemoragică foarte periculoasă, cu o rată a mortalităţii de 30% la oameni. Ceva mai bine documentat, guvernul de la Washington a lămurit lucrurile şi populaţia şi a impus prima sancţiune împotriva lui Vladimir Putin – i-au anulat cardul American Express platinum, i l-au lăsat doar pe cel simplu, cu o limită de credit ridicolă.
În aprilie, ruşii au ignorat sancţiunea americană pomenită şi au rămas în Crimeea, Statele Unite nu au mai avut altă opţiune decît să-l trimită pe vicepreşedintele Joe Biden la Kiev, de unde acesta a dojenit foarte sever Moscova. A urmat, apoi, un dineu în onoarea înaltului oaspete american, încheiat cu o ciocolată caldă. S-a anunţat, de asemenea, că India a depăşit Japonia şi a devenit a treia economie mondială ca putere de cumpărare, după rapper-ul Jay-Z şi Beyonce.
În mai, s-a revenit la o ştire de luna trecută şi s-a anunţat că SUA şi Europa şi-au pierdut răbdarea cu Rusia, că „se gîndesc foarte serios” la măsuri şi mai drastice, în sensul că vor anula şi cardul American Express simplu deţinut, încă, de dl. Putin.
 În iunie nu s-a întîmplat nimic.
Luna iulie a fost extrem de „încinsă”, un alt avion Malaysia Air a căzut în Ucraina, doborît, probabil, de separatiştii ruşi. Sancţiunile împotriva Rusiei s-au înăsprit, puţinii ruşi care au călătorit în SUA au fost anunţaţi, la sosire, că timpul de aşteptare a comenzilor lor la toate restaurantele americane, inclusiv cina, a fost stabilit între 10 şi 12 ore.
În august, preşedintele Obama a anunţat că soldaţii americani au plecat din Irak, după o serie de operaţiuni întinse pe zeci de ani, cum au fost operaţiunile „Vulpea deşertului”, „Libertatea irakiană” şi „Noul răsărit” şi că, după retragere, trupele americane vor începe ceva complet diferit, adică o nouă operaţiune, de data aceasta tot în Irak, împotriva ISIS…
Nici în septembrie şi octombrie nu s-au petrecut mega-chestii. În schimb, în noiembrie, super a fost victoria republicanilor la alegerile pentru Congresul SUA, unde au obţinut majoritatea – şi la Camera Reprezentanţilor, şi la Senat. Se spune că vina cea mare pentru înfrîngerea suferită de democraţi o poartă preşedintele, întrucît a făcut campanie naţională pentru partidul său, apărînd pretutindeni însoţit de cel mai bătrîn candidat al democraţilor, dl. Fleemer, din statul Tennessee, în vîrstă de 94 de ani, şi acesta, acolo unde a fost invitat să spună şi dumnealui cîteva vorbe, i s-a adresat lui Obama cu cuvintele: „Domnule preşedinte Truman”. Tot în noiembrie, o persoană cu tulburări psihice a pătruns nestingherită în Casa Albă, în holul de la intrare a văzut, în stînga, un domn aşezat la un birou-tejghea, s-a dus la el, i-a comandat un cheeseburger dublu, o porţie de cartofi prăjiţi şi un coke fără zahăr şi a întrebat dacă poate plăti cu bitcoins, domnul respectiv i-a spus că la Casa Albă nu se poate plăti cu bitcoins şi, politicos, i-a recomandat un McDonald’s de peste drum.
În sfîrşit, în decembrie, pentru a astupa „gaura” creată prin demisia prietenului şi colaboratorului său Chuck Hagel, de la Pentagon, preşedintele Obama a anunţat că a numit acolo un alt Chuck, Chuck Norris, mascota republicanilor. Surse demne de încredere spun că acesta, după ce a fost audiat de către Comitetul Senatului pentru Serviciile Armate, a vorbit de la pupitrul tradiţional de la care vorbesc cei audiaţi şi că, după ce a fost aprobat, de bucurie, cu o lovitură de cap a spart în două pupitrul de lemn masiv. Lemn de teak, a precizat pentru presă un tip de la administraţia Senatului.


                                                                            RADU TOMA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu