Doar 139 dintre cei 160.000 de refugiati a caror redistribuire intre statele Uniunii Europene a fost decisa la Consiliul European au ajuns in Romania, fiind relocati pana in prezent un total de numai 3.822 (2,4%), arata datele Comisiei Europene si ale Organizatiei Internationale pentru Migratie (OIM).
Relocarea celor 160.000 de refugiati aflati in taberele din Grecia si Italia trebuie finalizata intr-un termen de doi ani, dar ritmul relocarilor este foarte lent.
Prin urmare, Comisia Europeana a cerut statelor membre sa-si respecte angajamentele si sa accelereze preluarea solicitantilor de azil pentru a slabi presiunea asupra Greciei si Italiei, tari unde in prezent se afla peste un milion de migranti extracomunitari care doresc sa-si continue drumul catre tarile din nordul Europei.
Cei mai multi migranti au fost preluati in baza cotelor obligatorii de Franta, respectiv 1.330, urmata de Olanda, cu 520, Finlanda si Portugalia, cu 485 si, respectiv, 478, potrivit unui tabel publicat de El Pais.
La polul opus se afla Bulgaria, cu 6 refugiati, Croatia si Cehia, ambele cu 4 refugiati, in timp ce Austria, Polonia, Slovacia si Ungaria nu au primit niciun refugiat prin mecanismul cotelor obligatorii. De altfel, Ungaria si Slovacia au contestat acest mecanism la Curtea de Justitie a UE, guvernul de la Budapesta convocand in plus un referendum la care populatia se va pronunta pe 2 octombrie asupra cotelor obligatorii de refugiati.
Citeste si ce spune un refugiat ajuns in Romania: Decat sa mor acolo, am preferat sa cer aici azil
Romania apare in tabelul mentionat, care este actualizat pana la data de 10 august 2016, cu 139 de migranti primiti.
Din datele OIM rezulta ca statele europene prefera sa preia migranti mai degraba din taberele din Grecia, intrucat in taberele din Italia se afla migranti proveniti in special din Africa subsahariana si care de obicei nu au nicio pregatire profesionala.
De asemenea, unele tari au pus conditii pentru acceptarea cotei de refugiati. Este cazul celor trei state baltice (Lituania, Estonia si Letonia) care cer ca solicitantii de azil sa fie familii cu copii, sa cunoasca limbi straine si sa aiba experienta profesionala, criterii criticate de Comisia Europeana.
NapocaNews
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu