Ion Cristoiu: "În cadrul Binomului, practic, SRI întocmea dosarul de corupție. Procurorii DNA doar îl semnau!"

De ceva timp asistăm la o serie de dezvăluiri spectaculoase despre abuzurile comise de ceea ce eu am numit Binomul SRI-DNA, poreclă devenită la ora actuală un bun de folosință mediatică pe scară largă.

Desigur, cei care au studiat anomalia care a fost folosirea luptei împotriva corupției pentru răfuieli politico-mafiote, în ultimul deceniu mai ales, au dezvăluit că logodnei dintre SRI și DNA, care a dat posibilitatea Serviciului conceput ca net opus Securității să devină fosta Securitate prin dobîndirea dreptului de a face anchete penale grație DNA, i s-a dat poleiala unei legalități. În realitate, deoarece Protocoalele dintre SRI și DNA au avut drept temei legal decizii CSAT adoptate în secret și păstrate în regim de secret, putem vorbi de o gravă încălcare de către SRI a prevederilor constituționale. Nu știm deocamdată (nu s-a dat drumul încă la informația asta) cine a avut inițiativa implicării SRI în domeniul penal al luptei împotriva corupției.

SRI-ul condus de Florian Coldea sau CSAT-ul condus de Traian Băsescu.

Sigur e că la temelia acestei abateri de la Constituție a stat proclamarea corupției drept pericol care amenință statul român, un pericol de talia dușmanului de clasă din vremurile Tătucului Stalin. Și ca și pe timpul Tătucului, ilegalitățile, abuzurile, și-au găsit justificarea în interesul național. Călăii regimului stalinist nu numai că n-au regretat crimele comise în numele luptei de clasă, dar, mai mult, ei au fost mîndri de postura lor de sacrificați pe altarul înaltelor țeluri ale socialismului.

După abdicarea lui Carol al II-lea a urmat în presă o serie de dezvăluiri zguduitoare despre crimele și abuzurile comise de Siguranță, de Jandarmerie sub coordonarea directă a lui Armand Călinescu și la sugestia lui Carol al II-lea.
Păstrînd proporțiile – cei acuzați de corupție n-au fost strangulați de jandarmi precum legionarii de la Tîncăbești – dezvăluirile din prezent despre abuzurile comise de Binom pot fi raportate la dezvăluirile de după abdicare a abuzurilor din perioada carlistă.

Ca și atunci:

1. Abuzurile au fost justificate prin interesul național. În dictatura lui Carol al II-lea, prin interesul național de a salva țara de pericolul legionar. În ultimii 10 ani, prin interesul național de a salva țara de pericolul corupției.
2. Abuzurilor li s-a dat o poleială legală. Corneliu Zelea Codreanu a trecut, înainte de a fi asasinat, prin toate procedurile judiciare: de la arestarea preventivă din noaptea de Florii a anului 1938 pînă la condamnarea de către o instanță judecătorească. Da, dar toate procedurile judiciare au fost viciate. Rechizitoriul e o capodoperă de vorbe mari, goale, fără acoperire în dovezi. Procesul a fost strîmb de la un capăt la altul.
   Asemănător, țintele Binomului, alese din demența ștabilor SRI de a face din Serviciu un fel de juntă militară parvenită în secret la cîrma țării, au fost trecute prin procedurile judiciare ale unei Justiții independente. În realitate, așa cum se vede din documentele apărute în ultima vreme, procedurile erau viciate de ceea ce generalul Dumbravă numea acoperirea cîmpului tactic.
3. Abuzurile, crimele din anii carlismului au fost ținute departe de ochii opiniei publice.

După abdicarea lui Carol al II-lea au fost date publicității fapte și documente secrete. Acțiunea n-a fost o inițiativă a presei. Presa a primit de la oamenii noului regim documentele găsite prin seifuri. La fel, documentele publicate în ultima vreme au fost date presei de cei care au succedat la SRI după alungarea echipei Coldea.

Dintre toate dezvăluirile de pînă acum cele două documente publicate de Grupul de Investigații Politice mi se par de o importanță ieșită din comun. Publicarea lor de către Mugur Ciuvică a fost pusă în chip propagandistic sub semnul eroismului manifestat de Trustul lui Dan Voiculescu în anii ilegalității anti-Băsescu. Nu e prima dată cînd Trustul lui Dan Voiculescu micșorează semnificația unui document descoperit făcînd din el un argument publicitar. Scoțînd documentele respective de sub tendențiozitatea prezentării, vom descoperi cele mai solide dovezi ale relației nefirești dintre SRI și DNA sub semnul Binomului.

Pentru a le putea reliefa semnificația se cuvine ale reproduce.

„Ministerul Public
Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Direcţia Naţională Anticorupţie

Secţia de combatere a corupţiei
Dosar nr. 129/P/2013
Operator de date nr. 447221.05.2013

Către,

Serviciul Român de Informaţii în atenţia domnului prim adjunct general maior Florian Coldea

Vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie toate materialele apărute în mass-media aparţinînd Intact Media Group, în intervalul 19.04.2013 – la zi, cu privire la RCS&RDS şi la eventuale anchete jurnalistice privitoare la fapte de corupţie pendinte de domeniul fotbalului şi RCS&RDS.

Cu stimă,

Procuror Şef Secţie,

Lucian Papici

Procuror,

Iuliana Bendeac

SRI
Către
Direcţia Naţională Anticorupţie
– doamnei procuror-şef Laura Codruţa Kovesi –

În temeiul dispoziţiilor art. 15 din Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr. 003064 din 04.02.2009 şi urmare solicitării dumneavoastră nr. 129/P/2013 din data de 21.05.2013, vă comunicăm următoarele aspecte:

În intervalul 19.04-27.05.2013, prin intermediul posturilor de televiziune şi a publicaţiilor deţinute, conducerea trustului de presă INTACT MEDIA GROUP a declanşat o campanie mediatică negativă la adresa companiei RCS&RDS.

Astfel, începînd din data de 22.04.2013, surse aparţinînd trustului INTACT MEDIA GROUP au mediatizat aspecte legate de «neînţelegerile» firmei RCS&RDS cu Primăria Municipiului Bucureşti, generate de unele modificări legislative care prevăd relocarea tuturor cablurilor aeriene în subteran.

Prin acest demers, trustul media a vizat inocularea la nivelul opiniei publice a faptului că societatea RCS&RDS (controlată de omul de afaceri )…”

Urmează 20 de pagini de exemple scoase de SRI din monitorizarea tendențioasă a presei.

Se cuvine a reaminti, pentru o mai dreaptă înțelegere a celor două documente, contextul în care s-a petrecut schimbul de adrese.
Pe 30 mai 2013, DNA anunța printr-un Comunicat punerea sub acuzare a directorului Antena Group, Sorin Alexandrescu, și a altor persoane pentru șantajarea Grupului RCS&RDS în perioada 16 aprilie-24 mai 2013. Mai precis, la comanda lui Sorin Alexandrescu și cu știința Cameliei Voiculescu, televiziunile Trustului lui Dan Voiculescu ar fi difuzat un clip publicitar despre contractul dubios dintre RCS&RDS și omul de afaceri Dumitru Dragomir pentru a forța Grupul RCS&RDS să semneze un contract favorabil Grupului Antena.

Din punct de vedere juridic, constituțional, și al bunului simț, afacerea viza în exclusivitate DNA. Pentru a dovedi că s-a folosit un clip publicitar ca mijloc de șantaj, DNA urma să monitorizeze activitatea publicistică a televiziunilor conduse de Sorin Alexandrescu și, pe baza și a interceptărilor și a denunțului, să întocmească un Rechizitoriu. Dat fiind că spotul publicitar și alte momente de promo se constituiau în dovezi ale șantajului, Rechizitoriul trece în revistă materialele considerate suspecte.

Ce ne spun cele două adrese?
Că pentru a realiza partea cea mai însemnată a Rechizitoriului, DNA apelează la SRI pe 21 mai 2013. Ioan Bendei depusese denunțul pe 19 aprilie 2013. Prin adresa din 21 mai 2013, cei doi procurori responsabili cu ancheta solicită SRI, mai precis lui Florian Coldea să le pună la dispoziție toate materialele publicate de Antena Group între 19 aprilie-21 mai 2013 despre RCS&RDS.

Normal ar fi fost ca SRI să dea cu tifla DNA răspunzînd că prin Constituție nu se ocupă cu înregistrarea emisiunilor date de o televiziune în legătură cu un subiect, decît dacă subiectul ține de siguranța națională. Șantajarea unei companii de către o televiziune ține exclusiv de penal. Să fi făcut bine DNA să monitorizeze emisiunile Antenei Group.
În chip suprinzător, SRI, prin Florian Coldea răspunde prompt în 27 mai 2013. Nu printr-o trecere în revistă neutră a materialelor date de post, ci printr-un adevărat rechizitoriu făcut activității postului sub semnul șantajării.

Ce se desprinde din materialul de 20 de pagini?
Că SRI monitorizase și înregistrase încă din 19 aprilie 2013 activitatea Antena Group sub semnul suspiciunii de șantaj. O activitate care depășește în timp perioada reclamată de adresa DNA. Ioan Bendei depusese denunțul pe 19 aprilie 2013. Cum de s-a apucat SRI din 19 aprilie 2013 de strîngerea materialului probator împotriva Antena Group? A fost solicitat SRI să facă asta de către DNA? În virtutea Protocolului? Dar Protocolul se referă la acțiuni pe care DNA nu le poate face, deoarece nu are instrumente. Nu cumva SRI s-a ocupat de Dosar și nu DNA?
Posibil, cîtă vreme adresa invocă un caz de siguranță națională.

Cele două adrese ne arată în ce mizerie vîrîse SRI fosta conducere.

În locul Siguranței naționale, în locul prevenirii terorismului, al prinderii agenților străini, SRI se ocupa cu întocmirea unui Dosar de șantaj în care era implicată o instituție de presă.

Astfel de situații au fost cu zecile sub fosta conducere a SRI.

Practic, SRI întocmea dosarul de corupție.

Procurorii doar îl semnau.

Astfel SRI a desfășurat anchete penale, asemenea fostei Securități, implicîndu-se prin asta în viața politică a țării.

Noile documente, adăugate altora, numeroase în ultimul timp, ne atrage atenția că actuala conducere a SRI nu mai poate rămîne nepăsătoare la dezvăluirile incredibilelor abuzuri sub fosta conducere.

S-ar impune constituirea unei comisii de anchetă internă pentru a descoperi, printre altele, și cauzele care au făcut ca SRI să revină la practicile fostei Securități și mai ales pentru a stabili răspunderile.

Autor: Ion Cristoiu

Sursa: Ion Cristoiu Blog