Ridicarea statuii lui Iuliu Maniu la Cluj-Napoca a fost un
act recuperator și restaurator. La
Universitatea din Cluj Napoca a studiat Dreptul Iuliu Maniu, între anii
1891-1896. În orașul de pe Someș a fost viitorul om politic martor al
procesului Memorandiștilor. În
comunism, Iuliu Maniu a fost ocultat de regim, iar drept răsplată că a făcut
Unirea și a luptat împotriva lui Hitler
și Stalin a fost închis de către bolșevici și
moare la închisoarea din Sighetu Marmaţiei în 1953. Trupul său a fost aruncat în anonimat
la groapa comună a cimitirului săracilor. Prin anii 1970, familia Boilă a
încercat să descopere cadavrul din cimitirul săracilor, cu ajutorul autorităților, fără șansă.
După 1990 la Cluj-Napoca, memoria lui Iuliu Maniu a fost ignorată, doar o
stradă primind numele patriotului, care a armonizat morala cu politica. Abia
acum cu ocazia Centenarului, Clujul s-a revanșat
față de Iuliu Maniu. Să amintim că inițiativa ridicării statuii a avut-o acad. Emil
Burzo, președintele filialei locale a
Academiei Române. El a început demersurile prin 2012 și abia în toamna lui 2018 a obținut
autorizația de construire. E adevărat
că implicarea primarului Boc și a
managerului general Șurubaru a urgentat
lucrurile de Centenar. Integral statuia a fost plătită din buzunarul acad. Emil
Burzo, suma ridicând-se la 70 mii de euro. Statuia de bronz ronde bosse (în
picioare, ca toate cele de Centenar la Cluj-Napoca) este opera sculptorului
Ioan Marchiș din Baia Mare, fapt ce i-a
adus invidia confraților și piedici la comisia de for de la ministerul
culturii. Încăpățânarea lui Emil Burzo,
provenit dintr-o familie de național-țărăniști
și martiri români de dinainte de 1918 și din calvarul anilor 1940 – 1944, a dus la
final opera ridicării statuii lui Iuliu Maniu la Cluj-Napoca. Locația amplasării statuii a fost genială: în Piața Ștefan
cel Mare, lângă zidul cetății, cu fața la Biserica greco-catolică Sf. Iosif, după
cum se știe Iuliu Maniu fiind unit.
Ceremonia dezvelirii a fost bine organizată cu sprijinul Diviziei 4 Infanterie
Gemina, iar discursurile celor prezenți
au subliniat stelar importanța lui
Iuliu Maniu în istoria noastră.
Emil Burzo, președintele
filialei Cluj-Napoca a Academiei Române a rostit cuvinte ziditoare despre
familia și viața zbuciumată a lui Iuliu Maniu. „Pentru Iuliu Maniu cuvântul
era prelungirea gândului, iar fapta, împlinirea gândului. Clujul a fost orașul studenției
sale, aici și-a structurat gândirea
politică pe cele trei principii la care nu a renunțat niciodată: moralitate, patriotism, democrație. A dovedit că morala și politica pot coexista, nu e de mirare că a
fost poreclit «Sfinxul de la Bădăcin»”, a spus prof. univ. Emil Burzo, amintind
de rolul lui Iuliu Maniu în Actul Marii Uniri. Emil Burzo a menționat că, la baza statuii din bronz a
fostului politican național-țărănist, a fost adus pământ din satul
Bădăcin (jud. Sălaj), marea dorință –
neîmplintă – a lui Iuliu Maniu fiind aceea de a fi îngropat lângă părinții săi. Emil Boc, primarul municipiului
Cluj-Napoca a subliniat spiritul democrat al lui Iuliu Maniu: „În perioada
studenției m-a frământat o întrebare la
care nu găseam răspuns. Cum e posibil ca oameni de stat care și-au dedicat toată viața poporului român să sfârșească în închisoare sau în alte forme
tragice? Cum e posibili ca oameni care au făurit România Mare, care au fost
întotdeauna susținători ai libertății și
democrației să găsească «recunoștință»
între zidurile închisorilor? După ce am cunoscut mai multă istorie am aflat
răspunsurile. Iar acum suntem aici să aducem un minim gest de recunoștință,
apreciere, o reparație istorică
minimală pentru cel care a fost, este și
va rămâne în conștiința poporului român Iuliu Maniu. Această
statuie va rămâne pentru eternitate în memoria noastră un simbol al verticalității morale și
al susținerii intereselor românești”.
Doar poate cel mai important discurs l-a susținut fostul președinte Emil Constantinescu, care a developat resorturile
omagierii lui Iuliu Maniu ca model pentru români: ”Am pierdut un an de Centenar
în care trebuia să ne regăsim istoria așa
cum a fost și a marilor oameni așa cum au fost. Iuliu Maniu nu a fost un
sfânt, a făcut și greșeli și
compromisuri politice, dar a fost un mare vizionar și ar trebui să ne gândim ce înseamnă un om de stat, un prim
ministru, un mare om de cultură, membru al Academiei Române, care l-a ajutat să
aibă o viziune prin care să înțeleagă
ce se întâmplă cu istoria țării sale, a
Europei și a lumii. Un om care s-a opus
atât fascismului, cât și comunismului,
atât lui Hitler, cât și lui Stalin,
care a înfruntat și dictatura regală și antonesciană și comunistă”. ”Acea identitate care să ne arate pe noi de aici și de oriunde, români de-a lungul și de-a latul lumii, așa cum suntem, eroi și
lași, muncitori și leneși, cinstiți și
ticăloși, dar capabili, împreună, în
mari momente astrale să împingem istoria națiunii
noastre înainte, așa cum s-a întâmplat
în 1821, 1848, 1877, 1916, 1989, dar mai ales să găsim sentimentul demnității naționale
care ne arată ceea ce am vrea să fim și
ceea ce am putea să fim, să încercăm să schimbăm strategia națională seculară de supraviețuire într-o strategie națională a renașterii.
În care să înlocuim sentimentul românesc al ființei,
transformat, uneori, într-un sentiment al urii, într-un sentiment românesc al
înțelegerii, al dreptății”, a mai spus acesta. Constantinescu a
afirmat că este o datorie să se spună celor de astăzi și generațiilor viitoare
despre din viața și lupta lui Iuliu Maniu. ”Am înțeles să prețuim
libertatea, pentru că cei care au fost trimiși
de regimul comunist în închisoare au fost trimiși
pentru a fi exterminați. Am pierdut
ocazia să vorbim despre faptul că nu nunai Iuliu Maniu ci și participanții
la Marea Unire, pentru că erau primari, preoți
și oameni gospodari, au fost deportați și
persecutați de PCR și Securitatea comunistă. Am învățat să prețuim
libertatea de a comunica, de care ne batem joc astăzi, pentru că Iuliu Maniu,
în ultimii 9 ani nici nu a putut împărtăși
ideile sale, nici nu a putut afla ce se întâmplă în societate. Ar trebui să
învățăm cu toții ce înseamnă iubirea de patrie, pentru că numai această
iubire extraordinară față de patria sa
l-a făcut pe Iuliu Maniu și pe cei din
jurul său să reziste, pentru că această iubire de patrie a fost mai importantă
decât propria lor viață. Și ar trebui să învățăm ce înseamnă iubirea de Dumnezeu, care te ajută să descoperi
forțe nebănuite care stau în sufletul
tău”. Dezvelirea statuii lui Iuliu Maniu la Cluj-Napoca a încheiat ca un fel de
post scriptum, pe 8 ianuarie 2019, Centenarul anului 1918. În anul acesta
Clujul va sărbători Centenarul universitar. Încă o dată Clujul a arătat
întregii țări că a știut să celebreze la cel mai înalt și simbolic mod Centenarul Marii Uniri. Azi
s-a făcut dreptate lui Iuliu Maniu. Pentru clujeni statuia celui care a făcut
unirea Transilvaniei cu România va fi un reper moral și național, un loc de
întâlnire al clujenilor cu istoria românească. Simbolic Iuliu Maniu are de azi
un ”mormânt” la Cluj-Napoca cu pământ de la Dealul Țarinii din Bădăcin, acest ”mormânt” nu este pentru un cadavru,
ci pentru un personaj care este viu în memoria luptei românilor pentru
libertate națională și democrație.
Ionuț Țene
Foto: Monitorul de Cluj
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu