Câte ceva despre putere

Despre consolidarea puterii există o întreagă literatură. Despre modalităţile folosite se scrie cu predilecţie despre dictatori. Modele se găsesc însă şi în societăţile democratice. Puterea, până la urmă, este putere, fie că este vorba despre un lider autoritar, fie că este vorba despre un personaj onest.

De jos, de la nivelul unui preşedinte de organizaţie comunală, orăşenească, municipală şi judeţeană până sus, la preşedintele partidului, metodele, ca şi ambiţiile, se manifestă cu aceeaşi intensitate.

S-au văzut lupte acerbe pentru putere într-o comună care au ţinut ani întregi. Aş da aici exemplul comunei Călineşti din judeţul Satu Mare, în care primarul şi viceprimarul s-au luptat bărbăteşte, ani şi ani în şir, ca în filmul „Duelul”.

Lupta internă pentru putere într-un partid este, de obicei, ascunsă de ochii opiniei publice. În fiecare judeţ, în fiecare formaţiune politică, fie că se află la guvernare, fie în opoziţie, există cel puţin două tabere. Uneori, deşi asperităţile sunt bine camuflate, mai răzbat pe dinafară. Mai ales în perioadele premegătoare alegerilor, mai intens pentru cele locale. În cazul alegerilor parlamentare se amestecă şi conducerea centrală. Este adevărat că şi pentru locale, Centrul are un cuvânt greu de spus. De multe ori impun candidatul la primăria de municipiu, iar în cazul în care preşedintele consiliului judeţean, şi pe acesta.

Despre luptele la nivel locale sunt multe de spus, dar acum atenţia opiniei publice este concentrată pe măsurile luate de noua conducere a PSD.

Viorica Dăncilă este femeie, este o doamnă, însă acţionează ca orice bărbat. Adică elimină oamenii predecesorului din funcţiile-cheie. Aşa câştigă orice lider autoritate şi aşa îşi consolidează puterea. Lista neagră a intrat în funcţiune. A fost schimbat liderul grupului PSD din Senat, nimeni altul decât Şerban Nicolae, fostul contracandidat al doamnei Dăncilă la preşedinţia partidului. A fost suspendat din partid unul din primarii de sector din Bucureşti. Nu definitiv, ci pentru şase luni. Asta poate fi interpretat şi ca un semn că echipa Dăncilă şi-a stabilit o perioadă de o jumătate de an pentru definitivarea consolidării poziţiei în fruntea PSD.

Peste şase luni vor fi trecut alegerile prezidenţiale şi vor începe negocierile pentru funcţiile de la alegerile locale. Pentru PSD, de altfel pentru orice partid, la nivel local sunt importante două funcţii, cea de preşedinte de consiliu judeţean şi cea de primar de municipiu. Partidul care deţine aceste funcţii domină judeţul, iar partidul are posibilitatea să-şi creeze structuri teritoriale puternice, extrem de importante pentru următoarea legislatură.

Trei partide au structuri teritoriale puternice. PSD şi PNL la nivelul ţării, iar UDMR în câteva judeţe din Transilvania. Aceste partide sunt şi cele care impun alegerea primarilor şi preşedinţilor de CJ dintr-un singur tur de scrutin. Ceea ce este profund nedemocratic. Se ajunge ca un primar să fie ales de 20-30% din alegători. De anul viitor va fi şi cazul preşedinţilor de consilii judeţene.

Din urmă vin câteva formaţiuni. Alianţa USR-PLUS, încurajată de rezultatele de la europarlamentare, se înscrie în rândul formaţiunilor care pot aspira la victorii semnificative la alegerile locale de anul viitor. Partidele mici, precum ALDE, Pro România şi PMP, nu au altă opţiune decât să se lipească de unul din partidele mari. Aceste manevre nu se fac fără acordul conducerilor centrale. Viorica Dăncilă, presupunând că va reuşi să-şi consolideze poziţia în fruntea PSD, va avea un cuvânt greu de spus la alegerile de anul viitor. Ea poate deveni un Liviu Dragnea sau un Victor Ponta. Altă opţiune nu are.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş