Ploaie de bani publici cu miros electoral

 Drumul banilor publici ar trebui să fie cu sens unic şi destinaţii utile pentru întreaga comunitate. În realitate, banii publici circulă şi pe căi colaterale în scopuri electorale. La localele din anul viitor, vom alege birăii (primarii) şi preşedinţii de consilii judeţene, cu întreaga lor cohortă de consilieri.

Aleşii care mai vor un mandat au grijă ca memoria electoratului să rămână activă, altfel intervine uitarea, cu consecinţe imprevizibile. Deşi soluţia este costisitoare, în rândul aleşilor a luat amploare. Este vorba despre organizarea unor evenimente finanţate din bani publici proveniţi din taxele şi impozitele contribuabililor. La loc de frunte se situează zilele festive ale localităţilor, întâlniri cu fiii satului, aniversări, inaugurări, comemorări, festivaluri dedicate anotimpurilor şi tradiţiilor, de care nu ducem lipsă. Până la alegerile viitoare, primăriile şi consiliile judeţene sunt interesate să finanţeze astfel de serbări cotate ca surse sigure de a dobândi capital electoral. Luna aceasta, CJ a aprobat ca din bugetul propriu 11 localităţi să beneficieze de 345.000 lei, bani alocaţi activităţilor cultural-educative. Dacă banii au luat drumul reabilitării unor locaţii de interes comunitar, precum căminul cultural (!?) din Tămăşeşti (com. Ariniş), alocarea lor se justifică. Când consilierii aprobă bani pentru paranghelii, mai puţin culturale şi educative, fac o mare greşeală. Care pot fi legale, dar incorecte şi imo­rale. Cine duce dorul distracţiei ar fi bine să o facă pe propriul buzunar, nu din bani publici. Legat de evenimente organizate sub genericul „Întâlniri cu fiii satului”, se impune o precizare. În traducere liberă, fiii satului sunt toţi cetăţenii născuţi într-o localitate indiferent de vârstă, sex, domiciliu şi preocupări profesionale. Prin urmare, la fel de bine poate fi socotit fiu al satului ciurdarul, asistatul social, micul fermier, omul din diasporă, profesorul, doctorul sau academicianul. Am senzaţia că acest gen de sărbătoare s-a denaturat şi pentru aleşii locali a devenit prilej de campanie electorală şi distracţie cu cântăreţi plătiţi din bani publici. Un model de întâlnire demn de luat în seamă are loc periodic într-o comună situată pe valea Marei, în Maramureşul istoric, unde fiii satului de sorginte intelectuală şi invitaţii lor pe măsură organizează pe bune activităţi cultural-educative fără legătură cu alegerile locale. Sunt evenimente de care mediul rural are nevoie şi finanţarea lor din bani publici nu o punem la îndoială. Situaţiile în care, din motive electorale, se irosesc bani publici sunt fără număr. Autorităţile locale, dacă vor să-i felicite pe absolvenţii şi sportivii merituoşi, în loc de bani le pot oferi diplome. Succesele lor sunt individuale şi, deşi rezultatul muncii le aparţine, pentru comunitate, acesta nu prezintă interes (inclusiv în familii, ca să înveţe, recompensarea copiilor cu bani este un procedeu greşit). Aleşii locali au obligaţia să asigure şcolarilor condiţii civilizate de a învăţa, nu ghiozdane cu rechizite plătite din bani publici. Pregătirea pentru şcoală a copiilor dintotdeauna a fost problema părinţilor, nu a autorităţilor locale. Mai mult, turismul european făcut pe bani publici ar fi cazul să înceteze. Delegaţii formate din consilieri judeţeni şi primari, conduse de şefi ai instituţiilor din administraţia publică locală şi însoţite de artişti iau cu asalt târgurile şi expoziţiile culinare, organizate în diverse oraşe europene. Cine vrea să guste din produsele tradiţionale (horincă, sarmale, caş de oaie şi brânză de burduf) nu-i rămâne decât să vină pe meleaguri maramureşene. Cu condiţia să circule pe drumuri ca lumea, nu pline de gropi. În pelerinajul lor european, din regulile administraţiei locale, aleşii noştri ar avea multe de învăţat. Dacă din cele văzute nimic nu reuşesc să pună în practică, mai bine ar sta acasă şi să-şi vadă de treabă.

prof. Vasile ILUŢ