Rolul familiei, școlii și al presei în procesul de formare a personalității umane

Educarea tineretului constituie una dintre preocupările de cea mai mare însemnătate ale întregii societăți umane, concentrând atenția tuturor factorilor de răspundere în pregătirea viitorului omenirii în toate domeniile de activitate.

Pregătirea tineretului este un domeniu complex, deoarece vizează toate laturile și procesele educaționale, constituind baza trainică a edificării conștiințelor, caracterelor și personalității umane.Fără această bază intelectuală, de educație și civilizație în înțelegerea fenomenelor din natură, din societate și din gândire- este de neconceput realizarea condiției umane a celor ce-și făuresc propriul lor destin.În acest domeniu un rol important îl are familia, școala, cartea, presa scrisă și audiovizuală.

Procesul de formare a personalității umane începe din cea mai fragedă vârstă, o data cu cele dintâi deprinderi și cunoștințe ale copilului, și se cere a fi încheiat încă înainte ca tânărul să-și înceapă activitatea social utilă, munca sa, care îl învestește cu drepturi și răspunderi față de întreaga societate.

Familia constituie cadrul social în care copilul și apoi tânărul se află într-un riguros raport de dependență material și spiritual până în momentul în care, o data pregătit pentru profesiune și pentru muncă, își poate dobândi singur mijloacele de existență, își propune problema întemeierii unei familii și își poate manifesta active independența spiritual.De aici provine și proverbul românesc: cu cei șapte ani de-acasă.

Importanța pe care familia o are în educarea copiilor decurge din faptul că până la vârsta școlară, copilul se află aproape în exclusivitate în grija și sub influența educativă a părinților.

Familia, din toate timpurile, a reprezentat, între altele, o principală sursă de informații în care fiecare component a adus știri din mediile exterioare grupului său familial pe care le-a frecventat: părinții, de regulă, de la locurile de muncă și de viață social-cetățenească, din presa scrisă, televiziune, iar copiii din cercurile lor de prieteni și din instituțiile școlare și extrașcolare.

Școala este principalul factor formativ.Scriind această frază mi-am adus aminte de ce spunea Matei Vișniec că:”Literatura ne poate apăra de spălarea totală pe creier, chiar dacă nu poate devia glonțul și barbaria. “Principiul clasic “școala pregătește pentru viață “ a căpătat întreaga bogăție a semnificațiilor sale. În perioada în care ne aflăm, pe lângă condițiile concrete social-istorice care definesc un climat favorabil libertății de cunoaștere mai este un rol al școlii de a implementa elevilor, în condițiile fenomenului de globalizare,  dragostea de istoria neamului, de religia acestuia, de tradițiile poporului în care ne-am născut.

Importanta mass-mediei, ca factor care contribuie la educarea atat a tinerilor, cat si a adultilor, este unanim recunoscuta. Mass-media formează al patrulea mediu constant de viață al copilului, alaturi de cel familial, de cel școlar si de anturajul obișnuit de relații. Mass-media nu se substituie școlii, iar influenta sa este complexa, reprezentand un element fundamental in relația dintre om si mediul înconjurător.

Aportul educativ al mass-media se realizeaza prin transmiterea de informații, impunerea de valori, atitudini, modele comportamentale, avand, astfel, un rol deosebit in constituirea codului socio-cultural al subiectului. Insa, spre deosebire de instruirea care se realizeaza riguros si planificat in sistemul clasic de invatamant pe baza unor programe școlare si sub îndrumarea unui personal calificat, mijloacele de comunicare în masa oferă informații in mod spontan si difuz, transformandu-se intr-o forma de educație de completare realizata in mod neinstitutionalizat, in timpul liber de care dispune subiectul.

Impactul deosebit al mass-media este dat de modul p 828e41i lacut, accesibil, chiar captivant, in care sunt oferite informațiile. In acest context, este explicabila puternica atracție resimtita fata acestea, atractie care uneori, mai ales la tineri, se poate manifesta creand forme extreme de obisnuinta, chiar de dependenta. Ambianța în care cresc și se dezvoltă copiii oferă o mare varietate de stimuli, generează noi experiențe si noi modalități de cunoaștere, culturalizare si relaxare.

Pentru cea mai mare parte a copiilor, ca si pentru mulți adulți, vizionarea programelor de televiziune, urmărirea emisiunilor radiofonice sau citirea presei scrise ocupă cea mai mare parte a timpului liber. Pentru aceștia, participarea la interacțiunea mediată este una dintre cele mai frecvente activități de fiecare zi. Publicul recepteaza, astfel, un număr foarte mare de mesaje, in special audio-vizuale, cu numeroase implicații imediate sau latente, directe sau indirecte, previzibile sau imprevizibile asupra dezvoltării personalității lor aflate in formare. Ca urmare, se produc modificări importante la nivelul personalității acestora, prin generarea de opinii, atitudini, comportamente noi. Prin prezenta activa in viața comunității, sistemul mass-media a devenit un actor activ, afectand funcționarea celorlalte sisteme ale societății, inclusiv a celui educational.

Mijloacele moderne de comunicare redimensioneaza relația omului cu lumea înconjurătoare, transformandu-se intr-una dintre cele mai importante surse de formare a profilului spiritual al individului. Apare, prin urmare, necesitatea de a privi aceste mijloace ca pe niște suporturi in educare, indiferent de vârsta subiectului.

  Familia, școala, cartea și mass-media sunt cei patru piloni care susțin marele edificiu al educației omului pentru viitorul neamului românesc.

                                                                                           Al.Florin Țene / UZPR