Ligya Diaconescu / Poezie - de ZIUA ROMÂNIEI
MAMĂ ȚARĂ, ROMÂNIA
Plâng ochii tăi, de doruri încărcați
Frumoasă țară,cu miros de vreme
Cu ochi de mare și păr de Carpați.
Cu obraji brăzdați de râuri, în poiene
Ți-ai prins în păr Spicele aurii
Și macii sângerii, în miez de vară
Fecioare despletite-ți curg pe sâni
Ți-adie Dunărea-n miros de seară
Prin trupu-ți blând în nașteri de cireși
Zburdau feciorii iubitori de glie
O ,țară mamă –n cant de chiparoși
Îți saltă sufletu-ți blând, Românie
În gânduri porți eroii cei viteji
Cântați în liturghii spre nemurire,
Și pruncii ce se cățără-n livezi
Pentru-n măr,pară, alune sau gutuie
Așa bogată eșți patria mea!
Te cânta-n zori la răsărit poeții
Pictorii îți pictează-n asfințit
Dorințele, sporind pe roată vieții
Ți-ai prins în lacrimi,tot amarul vechi
Și bucuria, nestemată-ți perlă
În iazul morii fetele petrec
Flăcăii le răpesc , încing o horă
Frumoasă eșți , ca dorul împlinit
Grădina Maicii Domnului, suavă
O Românie , calc acum spășit
Te voi cânta , doar știi cât mi-eșți de dragă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu