Am mai scris despre trecerea la economia de război. Un proces care se produce sub ochii noștri. Aproape în întreaga lume. Mai pe înțelesul tuturor, se vor cartela produsele de bază. Acest mecanism, specific marilor crize, începe să prindă contur în statele din Europa de Vest și în Ungaria. Dar se va generaliza. România nu poate fi ocolită.
Cartelarea înseamnă raționalizare. Raționalizarea se
aplică tuturor produselor aflate în criză. Adică în deficit. Energie electrică,
gaze, benzină, alimente. Rețeta poate lua diferite forme. Însă până la urmă,
cel puțin în cazul unora dintre sursele deficitare de trai, se va institui
sistemul de cartele. Cartelele ne vor permite să ne aprovizionăm cu minimum
necesar. Adică ce va scrie pe cartela fizică sau electronică. În Ungaria,
procesul a început. Raționalizarea benzinei înseamnă că fiecare proprietar de
autoturism primește lunar o anumită cotă de benzină sau de motorină. Pe care o
utilizează cum vrea, după ce a achiziționat-o la un preț plafonat. Din momentul
în care depășește cota alocată, va plăti prețul majorat. Sau pur și simplu nu va
mai primi carburant. Organizarea acestui sistem nu se poate face fără cartele
fizice sau electronice.
Economia de război, economia de criză, determină în
unele state reducerea programului de funcționare al magazinelor. Pentru a
economisi energia electrică, magazinele se vor închide odată cu lăsarea
întunericului. Din acel moment, cetățenii care vor avea urgențe legate de
aprovizionare cu produse de strictă necesitate se preconizează că vor trebui să
facă acest lucru în benzinării, întrucât unele dintre acestea vor putea lucra
non stop.
Raționalizarea prin cartelare va merge până în
casele oamenilor. Va fi măsurat în mod riguros consumul de energie electrică.
Cu alte cuvinte, va fi plafonat. Consumi mai mult decât cota repartizată,
plătești mult mai mult sau pur și simplu ești deconectat de la rețea.
Reducerile de consum au în vedere aerul condiționat vara și căldura din
calorifere, iarna. Vara va trebui să suportăm temperaturi mult mai ridicate
decât până acum, pentru că aerul condiționat va fi utilizat cu parcimonie, în
timp ce iarna va trebui să supraviețuim la temperaturi de 16-18 grade.
Criza alimentară va genera și ea consecințe. Cum ar
fi cartelarea produselor de bază. Vom putea cumpăra mai puțină pâine, mai
puțină carne, mai puține lactate, mai puține produse de patiserie, mai puțin
ulei. Poate că vom mânca din nou salam cu soia. Poate că, în loc de cafea, vom
consuma din nou nechezol. Repet, acest scenariu nu este valabil doar pentru
România. Dar este bine ca românii să știe ce-i așteaptă. Pentru că altfel
măsurile vor veni ca niște lovituri năucitoare de măciucă. Un Guvern
responsabil pregătește populația din timp pentru asemenea scenarii.
Sper să mă înșel. Sper să nu ajungem într-o asemenea
situație. Slabe speranțe!
Autor:
Sorin Roșca Stănescu
Sursa:
corectnews.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu