Gheorghe Glodeanu și lumea misterului

 

                                                                   de Gheorghe Pârja

Universitarul, criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu este autorul unor cărți de referință despre poezia și proza românească, fiind captivat de magia fantasticului din aceste genuri. Încă de la începuturile cercetării în domeniul literaturii, autorul și-a croit un drum propriu, inconfundabil în lumea fantasticului din multe opere literare. Prima lui carte i-a fost consacrată lui Mircea Eliade, maestrul de necontestat al genului în limba română. Știu că într-un text l-am numit profesorul de Eliade și pentru mine așa a rămas. Fantasticul, cred eu, poate conține misterul. Primul este zborul imaginației, pe când misterul este taină, secret, enigmă.

Profesorul Glodeanu le-a împletit pe amândouă într-o formă admirabilă. Recenta apariție a autorului – „Istoria prozei fantastice românești”, Editura Școala Ardeleană, 2023 – este o împlinire a cercetării acestui domeniu, oferind și conceptul de literatură fantastică. Este ceva ce nu există în realitate, ceea ce pare ireal, aparent, iluzoriu, după Adrian Marino. Dar să revin la această carte monumentală (600 de pagini), la fel de impresionantă și în abordare, și profunzimi. Adică în prestigiul misterului. Cum spațiul meu de ziar este atâta cât este, mă voi rezuma să enumăr câteva repere analizate de autor. Fiind vorba despre o istorie a prozei fantastice românești, voi semnala intuiția analitică a profesorului Glodeanu. Descoperă și analizează proza fantastică românească în epoca marilor clasici, socotindu-i întemeietorii genului.

Mihai Eminescu a provocat fantasticul metafizic, I.L. Caragiale a fost fascinat de fabulosul folcloric, iar Barbu Ștefănescu Delavrancea și-a oscilat opera între real și ima­ginar. Toate acestea sunt admirabil comentate de autor. Și poetul Alexandru Macedonski a fost prins în jocul seducător al măștilor. Un capitol amplu se referă la autori din perioada interbelică. Sunt analize profunde, decupate din scrierile unor scriitori cărora cititorii nu le intuiau această aventură a imaginației. Adrian Maniu a provocat misterul, aici poetul m-a ajutat pe mine pentru viața conceptului, Gala Galaction propune miraculosul mitologiei autohtone, Ion Agârbiceanu a instituit în opera lui miraculosul mitico-magic, Liviu Rebreanu a provocat romanul metafizic, Mateiu I. Caragiale a abordat poetica misterului, Urmuz ne-a propus fantasticul absurd, M. Blecher, un autor drag domnului Glodeanu, a scris despre mirajul irealității imediate.

Și mai sunt autori analizați prin prisma fantasticului din opera lor. Nu-l pot uita pe Eliade, care a reabilitat demnitatea metafizică a narațiunii. Profesorul Glodeanu vine cu analiza mai înspre noi, analizând proza fantastică românească după al Doilea Război Mondial. Minunate descoperiri și interpretări. Mă gândesc la acei autori despre care nu credeam că au fantastic în operă. Intuiția critică și analitică a domnului profesor a deslușit și fantasticul, și misterul. La Octavian Paler a descoperit tentația romanului-parabolă, apoi măștile însângerate ale lui Adrian Păunescu, fantasticul poetic al Anei Blandiana și mirajul trenului de noapte al lui Ioan Groșan.

Un capitol absolut inedit și curajos este cel care analizează deschiderile fantasticului după 1989. Aici îi aflăm analizați pe Ioan Petru Culianu, cu vocația narațiunilor labirintice, Mircea Cărtărescu, sau lumea ca ficțiune, Constantin Cubleșan și provocările fantasticului, Doina Ruști și tentația imaginarului, Dan Stanca, cu literatura ca o mare iluzie. Autorul cărții ajunge până în ziua de astăzi, descoperind resurecția fantasticului la treisprezece prozatori tineri. Admirația mea pentru opera profesorului Glodeanu este pe etajul de sus. Dar să nu rămân singur în aprecieri, l-am invitat pe distinsul critic și istoric literar clujean Mircea Popa să-și spună părerea. Și a zis: „Glodeanu este la ora actuală unul dintre cei mai redutabili critici de proză pe care îi avem. Cariera lui literară este una dintre cele mai expresive și mai eclatante pentru tânăra generație de critici.”

Notez și mărturisirea autorului: „Aducând mărturii despre existența unor lumi paralele, situate dincolo de barierele cotidianului banal și cenușiu, literatura fantastică deschide noi căi în investigarea profunzimilor psihicului uman”.

P.S. Astăzi, ora 14, la Biblioteca Județeană Petre Dulfu din Baia Mare, are loc lansarea cărții Istoria prozei fantastice românești, autor: Gheorghe Glodeanu. Moderator: dr. Teodor Ardelean. Despre carte vor vorbi: prof. dr. Delia Muntean și lector univ. dr. Raluca Giurgiulescu.