LUMINĂ LINĂ din New York

 

                                                                                   de Gheorghe Pârja

De patru ori pe an primesc pe adresa redacției ziarului nostru revista de spiritualitate și cultură românească LUMINĂ LINĂ, din New York. Gestul se repetă de aproape trei decenii. S-a întâmplat să-l cunosc pe directorul acestei prețuite și unice publicații, preotul, poetul, eseistul, teologul, profesorul universitar, Theodor Damian. Studii teologice la București și New York, unde obține și un doctorat în teologie. Are vocație de ctitor. Ajuns în metropola americană în anul 1988, a fondat Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, cu parohia ortodoxă “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, în Astoria New York, Cenaclul literar „Mihai Eminescu” și revista bilingvă de care vorbim. Este autor a numeroase lucrări teologice și literare. A publicat peste 500 de studii, eseuri, recenzii în ziare și reviste academice. A participat și prezentat comunicări științifice la peste 100 de congrese internaționale, din care a organizat și prezidat peste 70 dintre ele.

L-am cunoscut la o întâlnire teologică la Mănăstirea Bârsana. Apoi, când am trecut Oceanul, am fost oaspeți ai domnului Damian la New York. Am trăit înlăuntrul fenomenului românesc din metropola americană. Este o pildă de spirit românesc și de cultură. Dar să răsfoim numărul 4/octombrie-decembrie/2023. Editorialul este semnat de dr. Theodor Damian, un articol despre Nașterea Domnului. Un text cu flux personal, inteligent și convingător. Diacon drd. Alexandru Lazăr ne oferă o viziune captivantă despre nevoință și importanța unui discurs ascetic în contemporaneitate. Autorul ajunge la concluzia: „cel mai de preț bun pentru omul contemporan, în vederea dobândirii adevăratei fericiri, este discernământul, întărit fiind de lucrarea ascetică.”

Dr. Vasile Mărculeț abordează o temă curajoasă și bine documentată despre prezența eunucilor în societatea bizantină. Dr. Tudor Nedelcea scrie în revistă despre Leca Morariu și Eminescu, Procesul „Arboroasa” ( Societatea junimei române din partea detrunchiată a vechii Moldove). Procesul însemna vigilență față de evenimentele culturale românești din Bucovina ocupată de austrieci. Eminescu nota: Până acum nu s-a întâmplat în Cernăuți un proces de asemenea natură. Un proces în care Ciprian Porumbescu a fost judecat, întemnițat, de unde i s-a tras și boala care l-a răpus. Apoi, profesorul Ioan Haineș, care mi-a fost dascăl de română în facultate, evocă sentimentul de acasă la scriitorii români. Rând pe rând sunt amintiți cu nostalgia locurilor natale Lucian Blaga, Octavian Goga, Vasile Militaru, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Pilat, Adrian Maniu, Nicolae Dan Fruntelată, Alexandru Cetățeanu. Profesorul Constantin Miu ne aduce aminte de poezia religioasă apostolică a lui Vasile Voiculescu.

Sunt publicate consistente cronici literare ale unor comentatori cunoscuți despre opere literare de referință. Așa, N. Georgescu scrie despre volumul doamnei Anca Sârghie, Radu Stanca și Sibiul. Marian Nencescu comentează cartea de interviuri cu părintele Theodor Damian, apărută la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca și sub egida Academiei Elitelor, Modelelor și Valorilor, cu titlul Frumusețile iscodirii. Florentin Popescu scrie despre ultimul reprezentant al unei dinastii celebre, Ion I. Brătianu, pornind de la cartea Eugeniei Duță. Un interviu cu poeta-matematician Elena Liliana Popescu, realizat de Andras Bandi, ne lămurește cum poezia multilingvă poate crea punți între culturile diferitelor națiuni.

M-a bucurat prezența în revista Lumină Lină a semnăturii unui maramureșean destoinic și foarte atent la fenomenul cultural din Nordul Țării. Este vorba despre învățătorul și poetul Gelu Dragoș, care scrie despre volumul „Moara de la Șișești”, autor Ioan Costin, fiind socotit primul roman românesc din Ardeal. Romanul a apărut în anul 1894, iar autorul a fost cumnat cu tribunul Vasile Lucaciu. Cartea a fost retipărită în anul 2022, prin grija și competența cercetătorului și arhivistului Gheorghe Muntean. E bine că s-a auzit despre această ispravă epică din Maramureș în America și încă în 20 de țări ale lumii, unde este difuzată revista.

Pentru mine este o mare bucurie când primesc revista românească din New York. I-am trecut pragul din Astoria, am discutat cu directorul ei Theodor Damian, cu redactorul-șef Mihaela Albu, cu criticul literar M. N. Rusu, cu care mă cunoșteam din studenție, care mi-au inspirat încredere profundă în demersul lor cultural și teologic pe pământ american. În paginile revistei, după cum se vede și din această însemnare, sunt publicați mai ales scriitori de valoare din România. Cu poezie, proză, comentarii în limbile română și engleză. Mi se pare cea mai consistentă revistă românească din străinătate.

Scriitorul Theodor Damian este foarte apropiat de Maramureș și se numără printre corespondenții externi ai revistei de cultură „Nord Literar”. Mulțumesc, prietene, pentru izbânda românească în America!