În fiecare zi, la ore
de maximă audiență, serialul adaugă noi episoade. Eșecul tuturor alegerilor de
acest gen mereu a fost însoțit de conflicte și scandaluri. Apogeul l-au atins
alegerile de la sfârșitul anului trecut al căror rezultat neașteptat după
primul tur a pus pe jar președinția și instituții din sistemul judiciar.
Decizia CCR de reluare integrală a alegerilor a generat controverse, a divizat
societatea, iar pe scena politică a provocat haos și isterie. Vinovată este
Constituția, document depășit, care a dat alegerea președintelui pe mâna
poporului, iubitor de suveranitate. O greșeală cu consecințe vizibile, după
trei decenii și jumătate, în care democrația s-a erodat, nu consolidat. Soluția
nu și-a atins scopul, a costat o grămadă de bani, iar de pe urma ei, românii
nimic nu au avut de câștigat. Să ne amintim că scandalurile din toate
campaniile electorale au continuat și după învestirea unuia dintre candidați în
funcția de președinte. Situație complexă și confuză, în care inevitabil apare o
întrebare. Dacă românii nu pot dormi de grija președintelui, de ce oficial
nimeni nu a fost interesat să identifice motivele dorinței nețărmurite, de a-și
alege fiul cel mai iubit dintre toți pământenii României. Apoi, la ce este bun
președintele, când alegătorii merg la poarta Palatului Cotroceni și urlă ca din
gură de șarpe: „Ieși afară, javră ordinară!” Înseamnă că Băsescu și Iohannis,
în timpul mandatului, au fost doi câini vagabonzi, scăpați din lesă, nu
președinți de țară. Pentru evenimentele din decembrie 1989, alți români
înfocați pe Iliescu vor să-l bage la închisoare. Președinte cu două mandate și jumătate,
ales în 1992 cu peste 80% din voturile alegătorilor prezenți la urne. În
absența unor surse autorizate, din care să rezulte pasiunea românilor de a-și
alege președintele, am apelat la exemple oferite de realitățile societății.
Inițial, m-am gândit la sondajele de opinie, numai că datorită procedurilor
complicate, unde la întrebări se răspunde cu da și nu, ele nu pot oferi
informații. În comentariile sale despre prezidențiale, la începutul anului,
analistul I. Cristoiu a spus un adevăr din care citez cu aproximație: „Fără să
știe de ce, românii, popor ultraconservator, au nevoie de președintele-tătuc, a
cărui menire este să ne vegheze liniștea și somnul”. O asfel de mentalitate nu
se referă numai la Ceaușescu, ea s-a transmis ereditar de la generațiile
interbelice, când în fruntea țării au fost regi, iar România era regat. Din
întrebările adresate de reporteri unor alegători de ocazii, rezultă că aceștia
nu au știut să-și motiveze în ziua alegerilor prezența la urne. Răspunsurile
seamănă cu ale enoriașilor ce stau la coadă ore în șir să atingă racla cu
moaștele sfântului așteaptă. Au votat ca în țară să fie pace, să trăiască mai
bine, iar copiii și nepoții să aibă un viitor fericit și luminos. Într-o
manieră ce ține de Evul Mediu s-au manifestat o parte din susținătorii lui
Georgescu la protestul din 24 ianuarie. În speranța că va ajunge președinte,
oamenii s-au călcat în picioare ca să atingă veșmintele făcătorului de minuni,
trimis de Dumnezeu să aducă românilor bunăstare și fericire. Eu cred că o sursă
oficială, dar irosită de aflare a adevărului, puteau fi dezbaterile televizate,
cu invitați de „marcă” din rândul analiștilor politici, politicienilor de ieri
și de azi, formatorilor de opinii. Degeaba, toți evită să pună în discuții
eșecul alegerii președintelui de popor. Explicația este simplă, de regulă,
candidații au fost produsul partidelor aflate la putere sau în opoziție, direct
interesate de rezultatul alegerilor. Cu excepția lui Iohannis dezinteresat de
căderea liberă a PNL și de soarta țării, la vremea lor foștii președinți au
avut grijă de partidul care i-a propulsat pe funcția supremă. Când unul din
candidați a ajuns președinte, de pe urma lui a avut de câștigat partidul, nu
alegătorul cu ștampila pusă pe buletinul de vot. Nici mass-media nu a fost
interesată să identifice motivele alegerii președintelui de popor.
Televiziunile sunt politizate, finanțate de mogul, le place să întrețină
scandalul, reușind să distragă atenția românilor de la problemele reale ale
societății. Fără să fie o prioritate pentru țară, imediat se face anul decât
mai multe posturi Tv rumegă subiectul prezidențialelor. Starea actuală
debusolată a națiunii a sensibilizat inclusiv perdonalități de seamă ale
societății. Deși oamenii nu pot fi acuzați de rea-credință nu au ezitat să
adreseze românilor vorbe grele, ce ar trebui să-i pună pe gânduri, încât să
schimbe mentalitatea. După opinia lor, au acceptat cu multă ușurință batjocura,
umilința, minciuna, hoția, manipularea, incompetența, trădarea. Dar mai ales
corupția, iar pe politicieni i-au lăsat să-și facă de cap. Așa este, numai că
românii nu au fost pregătiți să înfrunte capcanele unor alegeri într-o
democrație vulnerabilă, bazată pe obiceiuri comuniste. Analiștii politici spun
că alegătorii care i-au dat votul lui Georgescu au votat antisistem. Adică au
vrut să dea o lecție actualei guvernări PSD – PNL față de care manifestă silă,
ură, lehamite, dispreț și nemulțumire. Sentimente îndreptate inclusiv împotriva
parlamentului, guvernului, partidelor politice și bineînțeles justiției. Fără
să iasă în stradă, la fel gândesc majoritatea românilor care, deși au votat cu
alți candidați, sunt nemulțumiți de felul în care evoluează lucrurile în țară.
Cert este că românii nu au fost pregătiți pentru confruntarea cu capcanele
întinse de acest gen de alegeri. În campania electorală, relația dintre
electorat și media nu a fost constructivă. În seratele televizate, nimeni nu a
explicat românilor ce urmăresc mulțimea curentelor ideologice și jocurile de
culise, aflate în spatele prezidențialelor. Dacă Ciolacu îi are consultanți pe
Hrebenciuc și Becali, vai de mama lor prezidențiale! Mai mult, ca să fie
credibili, candidații vorbesc pe placul alegătorilor, le spun ce vor ei să
audă. După atâtea țepe luate de la foștii președinți, din proprie inițiativă,
românii ar trebui să renunțe la dorința de a-și alege președintele. La
alegerile recente, prezența modestă la urne de 52% a dat semnalul că alegerea
președintelui de popor a fost un circ ce nu trebuie repetat. Războiul
prezidențialelor o să țină până la primăvara, apoi totul va deveni istorie.
Oricum, veștile despre alegerea președintelui în anii următori sunt bune. Ele
încep să prindă contur, însă punerea lor în practică va avea loc abia peste 4-5
ani, odată cu alegerea viitorului președinte. În Parlament, se caută soluții,
încât președintele să nu mai fie ales de popor, iar România să devină republică
parlamentară. Bun sau rău, viitorul parlament nu are decât să se spele pe cap
cu noul președinte. Nimic nu ar mai fi de adăugat, decât dă-i, Doamne,
românului mintea cea de pe urmă! Și totuși, o știre difuzată zilele trecute era
să-mi taie respirația. Dintr-un sondaj de opinie, rezultă că românii se
consideră a doua națiune cea mai fericită din Europa. Fie că suntem duși cu
pluta, fie cineva este interesat să-și bată joc de noi.
prof. Vasile ILUȚ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu