Dacă lucrezi pentru Google, Amazon, Microsoft, Nvidia, Oracle, IBM sau Palantir în Orientul Mijlociu – Iranul tocmai ți-a pus o mare țintă pe spate.
Are legătură, Hitler fiind pe atunci un caporal al
Armatei Germane, dar ce să vezi, Generalul Stan Poetașu a luptat în război
chiar împotriva Armatei Germane, conducând eroic în 1916, bătălia de la
Neajlov–Argeș supranumită și Bătălia Bucureștilor, unde a luat 200 de
prizonieri nemți, obligand Statul Major al diviziei germane 217 să se retragă.
Continuă în 1917, la Mărășești, în fruntea Brigăzii 17 Infanterie, oprind
ofensiva aceleași armate germane din care, în mare, făcea parte si caporalul
Hitler, pe atunci un ilustru anonim! Desigur, Stan Poetașu a devenit brusc
nazist, hitlerist când a început un an mai târziu să lupte împotriva
bolșevicilor! Logica nu are nicio importanță, contează doar eticheta pusă pe
românii care si-au apărat țara si neamul, exact la fel cum Institutul Ellie
Wiesel si Legea Vexler pune etichete pe naționaliștii români din perioada
interbelică.
Campania militară din 1919, atât pentru apărarea
graniței de pe Nistru, cât si cea desfășurată în Ungaria prin cucerirea
Budapestei, a avut atât rolul de a consfinti încă odată din punct de vedere
militar Actul Marii Uniri din 1918, printr-un război de după război, cât si
acela de a salva Europa de extinderea comunismului. Armata română a fost sabia
care a tăiat continuitatea lanțului bolșevic, anume jonctiunea dintre trupele
roșii din Est, cu cele din Vest, Ungaria, Austria. Pentru asta ei nu ne vor
ierta niciodată, nici „ministerele”, nici „institutele”, nici „legile”.
Dumnezeu să-l odihnească în pace pe Generalul erou Stan
Poetașu, pe țăranii în opinci militare și pe toți ofițerii lor care au făcut
România Întreagă!
Mergem cu Dumnezeu înainte pentru Biruința Neamului
Românesc!
Dr.
Mihai Târnoveanu
Constat că DJ Stelică se plictisește. Și ne dă, din nou, lecții. Vouă nu vă e rușine?
Parlamentul israelian a adoptat luni, 30 martie 2026, o lege controversată care permite aplicarea pedepsei cu moartea în țară. Această măsură este aspru criticată de națiunile europene și grupurile pentru drepturile omului, scrie The Guardian.
Claudiu Târziu, lider al formațiunii conservatoare ACT și membru al Parlamentului European, condamnă inițiativa Guvernului Bolojan de a impune controale psihiatrice obligatorii pentru cadrele didactice, considerând-o o măsură nedreaptă, abuzivă și umilitoare pentru întreaga breaslă a profesorilor.
„Profesorii sunt astăzi tratați nu ca formatori ai noilor generații, ci ca
potențiali suspecți. Este o abordare revoltătoare și periculoasă, care
subminează însăși autoritatea morală a dascălului în societate.”
O măsură de control, nu de sprijin
Potrivit prevederilor propuse, accesul în sistemul de învățământ și
menținerea în funcție devin condiționate de obținerea unui aviz psihiatric. Mai
mult, cadrele didactice deja active pot fi supuse unor reevaluări periodice,
inclusiv la cererea conducerii unității de învățământ, iar refuzul poate fi
considerat abatere disciplinară gravă.
„Nu vorbim despre sprijin oferit la nevoie, ci despre instituirea unui
mecanism de control și suspiciune generalizată. Este o diferență fundamentală
între grijă și stigmatizare.”
Demnitatea profesorilor, din nou atacată
Claudiu Târziu subliniază că această măsură vine după ani în care
profesorii au fost ignorați, subfinanțați și forțați să protesteze pentru
drepturi elementare.
„După ce au fost plătiți prost, după ce au fost ignorați și scoși în
stradă, profesorii sunt acum supuși unei noi forme de umilință. Li se pune sub
semnul întrebării echilibrul psihic, fără o justificare reală, fără respect
pentru misiunea lor.”
Cereri ferme: retragerea ordinului și anchetă internă
Într-o intervenție video anterioară, Claudiu Târziu a solicitat în mod
explicit:
·
retragerea imediată a ordinului ; (ORDIN nr. 55/3.335/2026)
oprirea acestui demers abuziv;
·
declanșarea unei anchete interne pentru identificarea responsabililor.
„Un ordin de ministru nu apare din senin. Este rezultatul muncii aparatului
tehnic și al unor decizii politice. Trebuie să știm cine a redactat acest act
și cine și-a asumat promovarea lui.”
Totodată, liderul conservator Claudiu Târziu atrage atenția că există informații
potrivit cărora inițiativa ar fi fost pregătită de fostul ministru Daniel
David, aspect care trebuie clarificat public.
Un precedent periculos pentru întreaga societate
Claudiu Târziu avertizează că transformarea unei profesii într-un potențial
„dosar psihiatric” creează un precedent grav:
„Când introduci suspiciunea ca normă, distrugi încrederea. Când umilești
profesorul, afectezi direct elevul și viitorul societății. Cine va mai dori să
devină profesor într-un sistem în care, înainte de a fi respectat, ești
suspectat?”
Apel către guvernanți
Claudiu Târziu face un apel public către guvernanți: „Reveniți-vă în fire,
cât nu este prea târziu. Opriți această măsură profund greșită și redați
demnitatea dascălilor români. Fără respect pentru profesori, nu există viitor
pentru această națiune.”
Mai jos găsiți articole din ordinul de ministru mai sus prezentat:
Articolul 1
(1) Înscrierea la concursul pentru ocuparea unei funcţii didactice,
didactice auxiliare sau administrative, precum şi a unei funcţii de conducere,
de îndrumare şi control în învăţământul preuniversitar este condiţionată de
prezentarea certificatului medical emis de medicul specialist de medicina
muncii.
(2) Emiterea certificatului medical prevăzut la alin. (1) se realizează în
baza avizului medicului specialist psihiatru, a adeverinţei medicale eliberate
de medicul de familie şi a consultaţiei specifice de medicina muncii, care
include anamneza medicală, anamneza profesională şi examen clinic.
Articolul 2
Se aprobă modelul de certificat medical eliberat de medicul specialist de
medicina muncii, necesar pentru înscrierea la concursul pentru ocuparea unei
funcţii didactice, didactice auxiliare sau administrative, precum şi a unei
funcţii de conducere, de îndrumare şi control în învăţământul preuniversitar,
prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Sursa:NapocaNews
Orașul Ulmeni anunță începerea proiectului cu titlul Ulmeni, județul Maramureș, nr. 141297/13.12.2022, finanțat.
Obiectivul proiectului îl reprezintă pistă pentru biciclete în Orașul Ulmeni. Valoarea totală a finanțării nerambursabile valoare de 1.044.183,43 lei.
„Apel de proiecte gestionat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice finanțat din fonduri europene prin Planul Național. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României finanțat de Uniunea Europeană – Următoarea Generatie https://mfe.gov.ro/pnrr/ htpps://facebook.com/PNRROficial/
Comunicat de presă : Fonduri pentru România modernă și reformată cu începerea proiectului cu titlul „Realizare piste de implementat de orașul Ulmeni, conform contractului de finanțat în cadrul componentei 10 – Fondul Local Proiectul se derulează pe perioada cuprinsă între 13.12.2022 și 13.12.2025”. Asigurarea infrastructurii pentru transport verde Ulmeni, Județul Maramureș. Valoarea investiției este de 5.495.702,28 lei, la care se adaugă TVA.
Persoană de contact: CĂLĂUZ GINA www.primariaulmenimm.ro primariaorasulmeni@yahoo.com
„Apel de proiecte gestionat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice finanțat din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României și din fonduri naționale” poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României” UrmătoareaGenerațieUE”
Primarul Hunedoarei, Dan Bobouțanu, a postat pe pagina s-a de Facebook un mesaj emoționant adresat antrenorului Mircea Lucescu.
„Domnului Lucescu, cu respect,
Eram un copil când am plecat pe jos de la Teliuc la
Hunedoara să văd pe viu, live, cum am spune astăzi, un meci. Antrenor era
Mircea Lucescu. Era inima unei echipe care a ajuns departe, creată de un OM.
Da, Mircea Lucescu a fost omul care a făcut ca
numele Hunedoarei să se confunde cu echipa de fotbal Corvinul. Da, Mircea
Lucescu a făcut posibil totul.
E cel care i-a făcut mari pe ai noștri: pe Klein,
Andone, Gabor, Rednic, Mateuț, Petcu, Văetuș și compania. Apoi, numele lui s-a
confundat cu cel al României.
A fost un antrenor imens, rămâne unul. Nu e o stea
căzătoare și nici nu e drept ca numele său uriaș să fie astăzi târât în mocirlă
de cei «pricepuți» la tot și la toate, a celor care uită prea repede și a celor
care fac orice, absolut orice, doar ca să nu-și amintească cine sunt și dacă au
făcut cu adevărat ceva în/și cu viețile lor.
Aceștia sunt cei care judecă astăzi pe cineva căzut
și mâine, dacă acea persoană se ridică, e numai bună pentru o poză în doi. Sic
transit gloria mundi!
De fapt, mi-e ciudă că nimeni nu a înțeles nimic. Eu
cred că omul acesta ajunsese într-un punct în care ar fi fost capabil să-și
dea, poate, și ultima suflare, demn, pentru ca echipa aceasta, a țării noastre,
să reușească ceva cu adevărat. Dar oare cei din teren au simțit asta?
Atâtea trofee, atâtea realizări, aplauze atunci,
comentarii acum. De la cine? De la cei care nu au făcut nimic. Unde e numele
lor? Ce jucător se oprește pentru voi? Cine vine să se încline în fața voastră,
în timp ce o țară întreagă lui îi rostește numele?
Dar nu, ei știu mai bine: «e bătrân», «nu mai știe»,
«nu e ce trebuie». Dar cu cine? Cu cine, spuneți-mi? Nu mai avem jucători de
ani buni, iar totul pornește, dintr-un sistem stricat încă de la copii si
juniori: decizii proaste, reguli absurde, un mecanism ruginit care distruge
tot, încet, dar sigur.
România nu a pierdut acum. România pierde de multă
vreme. A început să piardă din clipa în care nu a realizat că acest mecanism
distruge totul pe termen lung. Jucători promovați pentru impresari, copii de
sponsori ținuți în teren, valori ignorate…
Și pentru ce? Pentru câștiguri de moment, pentru
interese mici, pentru bani fără suflet. Fotbalul, sportul, a devenit o afacere
rece în mâinile unor oameni care nu iubesc cu adevărat ceea ce fac. Îmi pare
rău, îmi pare rău pentru cei care chiar vor să construiască ceva, dar nu sunt
lăsați. Pentru cei care ar putea, dar nu au cum…
Mi-aș dori doar atât: ca Mircea Lucescu să rămână în
istoria României așa cum merită. Pentru tot ce a făcut. Pentru tot ce a dat.
Pentru tot sufletul pus acolo, fără rezerve. Pentru că a vrut ca România să mai
simtă încă o dată bucuria aceea pură, sinceră, imposibil de descris.
Il Luce, nea Mircea, domnule Lucescu, iartă-ne că am
fost atât de orbi! Atât de grăbiți să judecăm. Atât de incapabili să înțelegem
omul care, poate, a încercat cel mai sincer să ne scoată din noroi…
Nea Mircea, la Hunedoara aveți o stea! Hunedorenii
nu vor uita niciodată ce ați făcut pentru noi! Hunedoara vă iubește de atunci,
acum și mereu! Să vă faceți bine!
Cu recunoștință, Dan Bobouțanu,
un copil care a plecat pe jos câțiva kilometri doar
ca să vă vadă pe dumneavoastră și echipa pe care o antrenați”, semnează
primarul Hunedoarei.
Sursa:
https://redactia9.ro/.../asa-se-respecta-oamenii-adevarati/
„Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi mai importantă ca relaţiile interumane.
În lume va exista o generaţie de idioţi.”
GELU DRAGOȘ
Vă propun spre publicare un material de o importanță capitală pentru contextul sociologic și tehnologic actual, intitulat: „Bunicii în epoca Inteligenței Artificiale: de la „Comoara de Aur Vie” a familiei la Homo Digitalis”.
Lucrarea de față nu este doar o analiză academică, ci se constituie într-un dublu semnal de alarmă – adresat decidenților politici globali și conștiinței umane – cu privire la riscul extincției spirituale a omului natural în fața „Singularității IA”.
Articolul explorează prăpastia dintre Civilizația Tradițională și cea Digitală, avertizând asupra deșertificării sufletului uman și a scindării limbajului cult în favoarea codului „interneticus”.
Având în vedere profilul publicației dumneavoastră și deschiderea către teme de frontieră care vizează viitorul umanității, consider că acest manifest va genera o dezbatere necesară în rândul cititorilor avizați.
Textul este însoțit de rezumat, cuvinte cheie și bibliografie bilingvă (română-engleză), fiind pregătit pentru o integrare imediată în circuitul academic și cultural.
Aștept cu interes punctul dumneavoastră de vedere cu privire la oportunitatea publicării acestui semnal de alarmă în paginile revistei pe care o coordonați.
Cu deosebită stimă,
Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița
31.03.2026
Bunicii în epoca Inteligenței
Artificiale:
de la „Comoara de Aur Vie” a familiei la Homo Digitalis
Grandparents in the Age of Artificial Intelligence:
from the Family’s "Living Golden Treasure" to Homo Digitalis
31.03.2026 Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița
Cuprins:
Rezumat / Abstract
Cuvinte cheie / Keywords
1. Prăpastia dintre lumea Civilizației Tradiționale față
de lumea Civilizației Digitale
2. Nepotul virtual și izolarea bunicului, care este
„comoara de aur vie” a familiei
3. Viteza schimbării și eroziunea viitorului
previzibil
4. Scindarea limbajului: de la limba cultă la codul
„interneticus”
5. Declinul sacrului în Universul lui Homo Digitalis
6. Spectrul „Singularității IA” și marea extincție
spirituală
7. Două
avertismente capitale
7.1. Un grav semnal de alarmă pentru conducerea actuală a lumii
7.2. Un grav semnal de alarmă pentru Dumnezeu
8.
Sensul și conținutul noțiunilor folosite
Bibliografie / Bibliography
1. Prăpastia dintre
lumea Civilizației Tradiționale față de lumea Civilizației Digitale
„Inteligenţa artificială este fantastică, dar
îi lipseşte şi-i va lipsi totdeauna
ceva ce are alături de ea inteligenţa naturală: un suflet”.
(George Budoi)
Acest
articol este un „Semnal de alarmă
privind extincția spirituală a omului natural”.
„Inteligența
artificială” (IA), fundamentată pe tehnologia informației, pe Internet și pe
explozia mijloacelor de comunicare electronică, provoacă, în special începând
cu secolul XXI, cele mai dramatice schimbări în existența omenirii.
Spre
exemplu, bunicii acestei perioade nu sunt racordați, în marea lor
majoritate, la „civilizația inteligenței artificiale”, fapt pentru care această
lume, care este lumea nepoților lor, devine din ce în ce mai greu de înțeles
pentru ei.
„Civilizația tradițională, a bunicilor”,
care s-ar putea să reprezinte ultima trăire autentică a lui Homo Sapiens,
își duce încă existența alături de „civilizația
digitală”, o lume dominată de Homo Digitalis, cu obiceiuri radical
diferite în comunicare, informare, consum de idei, creație și religie.
2. Nepotul virtual și izolarea bunicului, care este „comoara de aur vie” a
familiei
„Bunicii
sunt voci ale trecutului și porți către viitor.
Ei ne oferă
lecții de viață pe care niciun manual nu le poate cuprinde.” (Victor Hugo)
Bunicul, această „comoară de aur vie” a familiei, constată cu amărăciune
că nepotul este dependent de Internet, tentat să trăiască majoritatea timpului
într-o comunitate virtuală, un grup constituit pe baza comunicării electronice
(rețele sociale, mesagerie instantă), unde membrii împărtășesc gusturi comune,
dar nu ajung aproape niciodată să se întâlnească fizic, față în față.
În
această lume algoritmică, bunicii simt că nu mai au loc, ceea ce le provoacă o
profundă durere sufletească.
3. Viteza schimbării și eroziunea viitorului previzibil
„Dezvoltarea
inteligenței artificiale complete ar putea însemna sfârșitul rasei umane.”
(Stephen Hawking, Fizician)
Viteza
schimbărilor actuale este amețitoare chiar și pentru cei tineri.
S-a
ajuns în situația în care predicțiile pe termen scurt (5–6 ani) sunt rapid
depășite, iar extrapolarea viitorului pe o perioadă de 20 de ani pare un demers
imposibil de acceptat sau de crezut.
Nimeni
nu poate prezice cu certitudine care vor fi limbajul, formele de creație sau
dacă „sentimentele umane” și „sufletul” vor mai supraviețui în perioada în care
actualii nepoți vor deveni, la rândul lor, bunici.
4. Scindarea limbajului: de la limba cultă la codul „interneticus”
„Reaua folosire a cuvintelor nu
este numai o greșeală de limbă,
ci și un chip de a face rău
sufletelor.”
(Socrate către Criton înainte de a muri)
Chiar și
limbajul s-a modificat dramatic.
Tinerii
manifestă un apetit inexplicabil pentru mesaje instantanee, utilizând un cod
specific: fără diacritice, bazat pe abrevieri și „barbarisme” concentrate,
devenind neinteligibili nu doar pentru bunici, ci și pentru tinerii care nu
s-au integrat în „civilizația digitală”.
Există
riscul iminent ca limba română să se scindeze: într-o variantă „cultă”, cea în
care scriem astăzi, și în una a „interneticus”, populată de emoticoane și
emoji-uri folosite pe post de sintagme.
5. Declinul sacrului în Universul lui Homo Digitalis
„Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi
mai importantă ca relaţiile interumane.
În lume va exista o generaţie de idioţi.” (Albert Einstein)
Homo Digitalis, ca produs al inteligenței
artificiale, cucerește viața economică și socială într-un ritm greu de estimat,
creând un Univers pe care noi, oamenii de acum, abia dacă îl putem bănui.
În acest
context, bunicii se întreabă dacă
credințele religioase, considerate eterne timp de milenii, sunt în pericol de
dispariție.
Se
observă deja un declin al credinței în Dumnezeu pe măsură ce se dezvoltă
această nouă specie tehnologică.
Problema
care se pune este dacă „lumea omului
inteligență artificială” va fi o lume fără Dumnezeu.
6. Spectrul „Singularității IA” și marea extincție spirituală
„Dezvoltarea
unei inteligențe artificiale complete ar putea însemna sfârșitul rasei umane.”
(Stephen
Hawking)
Dacă se
va ajunge la „Singularitatea IA”, acel punct critic în care
inteligența artificială a preluat ireversibil controlul uman, umanitatea
naturală va înceta să mai existe.
Consecințele
sunt de un tragism înspăimântător pentru noi, cei de acum:
1. Destrămarea legăturilor de sânge: Nu vor mai
exista nici bunici, nici nepoți, nici părinți, nici copii; biologia și filiația
vor fi substituite de algoritmul rece.
2. Dispariția sufletului și a tot ce ne face oameni: Nu
se va mai putea vorbi de iubire, sentimente, amintiri sau familie.
3. Ștergerea istoriei: Tot ceea ce a constituit cândva esența
și mândria umanității va deveni un simplu zgomot de fond într-o lume
anorganică.
7. Două avertismente capitale
În fața
acestei perspective, lansăm două avertismente capitale:
7.1. Un grav semnal de alarmă pentru conducerea actuală a lumii
„Inteligența Artificială, dacă
este lăsată pe mâna unor conducători bolnavi patologic,
poate deveni cea mai mare amenințare pentru existența
omenirii; însă, dacă este folosită pentru
a aduce bunăstare, a poate deveni cea mai de preț resursă pentru omenire.”
(N. Grigorie Lăcrița)
Cele de
mai sus reprezintă cel mai grav semnal de alarmă pentru conducerea actuală a
lumii. Guvernanții, liderii spirituali și marii decidenți globali au datoria
imperativă de a nu lăsa progresul tehnic să devină un instrument al extincției,
al dispariției spirituale. Este necesară impunerea unor bariere etice și
legislative insurmontabile care să oprească marșul forțat către această
Singularitate. Liderii de azi trebuie să înțeleagă că, dacă nu vor pune frână
acestei evoluții necontrolate, vor rămâne în istorie drept generația care a
semnat actul de deces al „omului viu”.
7.2. Un grav semnal de alarmă pentru Dumnezeu
Vrea Dumnezeu să prevină răul, dar nu poate? / Atunci
nu e omnipotent. /
Poate, dar nu vrea? / Atunci e malefic. / Şi poate, şi vrea? / Atunci de unde vine răul? /
Nici nu poate, nici nu vrea? / Atunci de ce să
fie numit Dumnezeu?” (Epicur)
Dacă
acceptăm dogma că „nimic nu se face fără voia lui Dumnezeu”, atunci trebuie să
admitem că El a permis existența lui Homo Digitalis. Totuși, dacă
această creație tehnologică declară „moartea lui Dumnezeu”, s-ar putea ca
însuși Divinitatea să înțeleagă, în ultimele clipe ale umanității, adevărul
aforismului popular: „Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să
trăiești”. Această „trădare a Creatorului de către propria Sa
creatură” este prețul suprem al hybris-ului tehnologic. Atât timp cât mai
există bunici naturali, mai există și speranța că omul va rămâne o ființă
divină, nu o simplă unitate de calcul.
8. Sensul și conținutul noțiunilor folosite
„Cuvintele ne spun cum să gândim şi să
acţionăm”. (Benjamin Lee Whorf)
Civilizația digitală este acea etapă evolutivă (sau
involutivă) în care centrul de greutate al vieții umane se mută din planul
fizic și biologic în cel virtual, fiind o lume guvernată de date și fluxuri de
informații care substituie experiențele naturale și comuniunea spirituală.
Codul „interneticus” reprezintă varianta degradată a
limbajului uman, utilizată în comunicarea online rapidă, caracterizată prin
eliminarea diacriticelor, folosirea abrevierilor, a barbarismelor și a
simbolurilor grafice în locul sintagmelor complexe, ducând la simplificarea
drastică a gândirii.
Inteligența Artificială (IA) reprezintă un
ansamblu complex de sisteme informatice concepute pentru a simula procese
cognitive umane, având ca trăsături operarea non-biologică, autonomia
algoritmică și tendința de a substitui conștiința prin eficiență tehnică, fără
a deține discernământ moral.
Homo Digitalis reprezintă „omul nou” al erei
tehnologice, o ființă hibridă a cărei existență este dependentă de conexiunea
permanentă la rețea, definit prin atrofierea sentimentelor organice, preferința
pentru mediul virtual în detrimentul celui real și o gândire modelată de
algoritmi.
Homo Sapiens reprezintă omul natural, ființa
biologică și spirituală creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu,
caracterizat prin conștiință proprie, trăiri emoționale profunde, capacitate de
iubire și apartenență la o comunitate bazată pe prezență fizică și tradiție.
Singularitatea IA reprezintă pragul tehnologic ipotetic
dincolo de care mașina preia controlul ireversibil asupra inteligenței umane,
moment în care creșterea tehnologică devine necontrolabilă, ducând la
dispariția trăsăturilor umane fundamentale.
Bibliografie / Bibliography
Hawking, S., Scurtă istorie a timpului, Editura Humanitas, București, 1994 / Hawking,
S., A Brief History of Time,
Bantam Books, New York, 1988.
Kurzweil, R., Singularitatea este aproape, Editura Paralela 45, Pitești, 2012
/ Kurzweil, R., The Singularity
Is Near, Viking Press, New York, 2005.
Schwab, K., A patra revoluție industrială, Editura Curtea Veche, București,
2016 / Schwab, K., The Fourth
Industrial Revolution, World Economic Forum, Geneva, 2016.
Harari, Y. N., Homo deus. Scurtă istorie a viitorului, Editura Polirom, Iași,
2018 / Harari, Y. N., Homo
Deus: A Brief History of Tomorrow, Harvill Secker, London, 2016.
Lăcrița, N. Grigorie, Colecție de analize privind
Inteligența Artificială / Collection of Analyses on Artificial
Intelligence. RO: Pentru o documentare aprofundată, a se vedea
zecile de articole semnate de autor pe tema Inteligenței Artificiale,
accesibile printr-o simplă căutare pe Google: „Inteligența Artificială, de N. Grigorie Lăcrița”. EN:
For in-depth research, please refer to the dozens of articles written by the
author on the topic of Artificial Intelligence, accessible via a simple Google
search: „Artificial Intelligence, by N. Grigorie Lacrita”.