Oare de când a ajuns Uniunea Scriitorilor din
România să trateze valoarea autentică drept accident neplăcut, iar
mediocritatea ascultătoare drept mare virtute instituțională, numai fiindcă
geniul deranjează, în timp ce nulitatea, bine pieptănată și bine relaționată,
aplaudă frumos și nu pune întrebări?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu