Nici măcar citat aproximativ, cât o idee prelucrată după un cântec celebru Compact, de anii 80-90. Ne-a venit ideea privind înapoi la săptămâna ce trece. Știți senzația aceea că ai fost ocupat până peste cap, dar dacă e să spui ce-ai făcut, dă un zero absolut? Păi asta au făcut săptămâna aceasta cei care conduc Țara, Europa, Lumea.
Au rezolvat ceva? NU. S-au zbătut? Ooo, daaaa… La
noi acasă, nu s-a făcut niciun Guvern. Ajungem la concluzia nicidecum desuetă
că politicienii ar arunca țara-n aer mai degrabă decât să facă o concesie, să
pună un guvern și să se apuce de treabă. Toți punctează, brusc toți au
prințipii! Subit! Un partid ce nu mai are grup parlamentar a cerut ministerul
de externe, cică. În loc să facă treabă, se acuză reciproc iar alții, ce nu
participă la caft, fac mișto de ceilalți. Sunt la fel de vinovați, să fie clar.
Că zice unul: Mă duc la o bere, da-mi iau telefonul că poate mă trezesc
nominalizat prim-ministru. O fi cool…dar nu pe banii noștri. Un om simplu putea
zice, putea miștocări. Cei ce s-au plictisit și ar vrea în vacanța
parlamentară, nu prea. Ați făcut haos, măcar dereticați pe acolo, dacă tot ați
spart mobilierul și v-ați făcut nevoile în sufragerie! În schimb, unii se adună
la Vila Lac, la cine de taină, alții fac congrese, să pedepsească pe cei ce se
dau și-n alte luntri. În peisaj apare câte un pic Președintele, care răspunde
la întrebări deja ironic. „Vă răspund mâine”. Serios? A la Năstase? A la Ciolacu?
Ponta dixit? Asta merită cei ce s-au mobilizat masiv să-ți dea șansa vieții, să
răstoarne toate scorurile și previziunile? Interesant. Și de reținut.
Nici cu Europa nu ni-i rușine. Rusia și Ucraina se
bombardează cu ultimele puteri, ard malluri, rafinării, camioane, iar Europa se
ceartă cine să negocieze Pacea și din ce poziție. Concluzia forumului G7 a fost
că „trebuie să facem ceva”. Înduioșător de penibil. Ne mai mirăm că Europa
pierde trenurile și nu se poate alinia ca putere mondială cu SUA, China etc.
Păi încă n-a votat în unanimitate dacă e Putere și careva rătăcit a folosit iar
dreptul de veto, acum se adună bani să-l îmbuneze… Prețurile la pompă în Europa
abia-abia scad, parcă în ritm de Tai Chi, în timp ce în realitate, petrolul
Brent a scăzut la 79 dolari, iar cel WTI la 76,93 dolari. În China, scade
consumul, cu 0,6% în luna mai. SUA au în schimb primul triliardar. Presa
americană a numărat: Trump a zis de 55 de ori c-a înfrânt Iranul, de 35 de ori
că l-a distrus, de 38 de ori că o înțelegere e iminentă, de 25 de ori că s-a
deschis strâmtoarea.
Stai și te gândești c-ai greșit momentul să te
naști. Ba nu, acela a fost bun, cel cu trăitul e cam cu semne de întrebare.
Când valora „doar” 805 miliarde, Elon Musk valora mai mult decât toți cei 53%
din americanii „din clasa de jos în sus”, împreună. Un om. Avere mai mare decât
jumătate din SUA. Știți cu cât e taxat? Cu 3,3%, zice o senatoare de la ei, în
timp ce un camionagiu e taxat cu 8,4%. Și știm cu toții răspunsul logic: Tax
the rich sau la nevoie Eat the rich. Să-i mâncăm pe cei bogați. Și te gândești
direct la versurile nemuritoare.
„Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoși să fiți, nu veți scăpa
Nici în mormânt!”
Doar că, la vremuri noi, din 1989 încoace, ba am
primit recent o mostră dinspre dosarul 10 august, se confirma o vorbă dură din
social media: “Legea Revoluției – Orice revoluție e începută de naivi,
continuată de impostori și exploatată de excroci”, conform scriitoarei
americane Toni Cade Bambara. Și te-apucă un plâns…
Autor:
Alexandru RUJA
Sursa:
Graiul
Maramureșului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu